Peste 40 coșuri de Paște au fost expuse, luni, în a doua zi de Paște, la Gura Humorului, în cadrul celei de-a treia ediții a Galei coșurilor pascale. Humorenii îmbrăcați în costume populare specifice zonei sau specifice etniei au venit în centrul orașului pentru a arăta cum pregătesc un coș cu bucate de Paște pentru sfințit.
Pentru prima oară la Sărbătoarea coșurilor pascale, alături de cele trei parohii ortodoxe, “Sfântul Gheorghe”, “Sfinții Împărați” și “Sfinții Arhangheli”, a participat și parohia romano – catolică “Sfânta Treime”.
Slujbă specială dedicată Sărbătorii coșurilor pascale
Manifestarea a început cu o slujbă specială dedicată Sărbătorii coșurilor pascale, oficiată de reprezentanții celor patru parohii reunite, după care, pentru cinstirea celor prezenți și în cinstea sărbătorii pascale, corul “Lira” al Casei de Cultură a orașului Gura Humorului a oferit un spectacol “pentru sufletul celor prezenți”.
“Este un moment de înaltă trăire spirituală, când în comuniune cu părintele slujitor al bisericii romano – catolice, cu părinții slujitori ai celorlalte altare din orașul Gura Humorului, împreună cu dumneavoastră, să participăm la această festivitate de sfințire a coșului pascal. Este o expresie a credinței și a tradiției pe care neamul nostru a păstrat-o din generație în generație, ca pe o făclie sfântă și binecuvântată și pe care o împărtășim și celor care vin după noi, ca acest fir de legătură duhovnicească să-și aibă continuitatea în credința bisericii noastre strămoșești. Felicităm inițiativa primarului Marius Ursaciuc, care ne-a invitat prima oară acum trei ani de zile să fim părtași împreună cu dumneavoastră la acest moment deosebit”, a spus preotul Mircea Nuțu.
Coșuri doar cu produse preparate în casă
După stropirea cu apă sfințită a coșurilor și a gospodarilor care au venit să le expună, un juriu format din preoții parohi și primarul Marius Ursaciuc a trecut pe la fiecare expozant și a gustat din bunătățile din coșuri.
Conform organizatorilor, Primăria Gura Humorului, Muzeul Obiceiurilor Populare și parohiile din localitate, au fost invitați să participe la acest eveniment toți cei care păstrează tradiția autentică. Aceștia au venit cu un coș pregătit așa cum este cel dus la biserică în noaptea de Înviere. Regulamentul concursului spune că în coș trebuie să fie doar produse preparate în casă, iar participanții trebuie să fie îmbrăcați în costume tradiționale, autentice. Același regulament prevede ca reprezentanții bisericii să treacă pe la fiecare participant pentru a evalua măiestria gospodinelor și a gospodarilor.
Din coșurile expuse nu au lipsit preparatele tradiționale din carne de miel, pasca și cozonacul, ouăle roșii și încondeiate, brânza și o băutură tradițională. Toate aceste produse au fost puse în coșul în care a fost așezat un prosop țesut în casă.
Coșul polonez cu cruce din sare
Vasile Iscuviz, de la biserica romano – catolică “Sfânta Treime”, a pregătit coșul împreună cu soția și soacra, ambele de etnie poloneză.
“Coșul conține un miel din unt de casă, care reprezintă mielul în miniatură, având și blănița din unt dat pe răzătoare, o babă, hrean, șuncă, șunca afumată însemnând sănătate, fertilitate și abundență, slănină, drob, iepuraș și o cruce din sare cu Iisus Mântuitorul, sarea fiind un mineral al vieții, despre care se crede că alungă răul. Crucea este făcută din bulgăre de sare din salină, polonezii fiind cei care au exploatat primii sarea din salina Cacica și care au făcut din aceasta tot felul de forme de sfinți, precum și forme cu Iisus Hristos și Fecioara Maria”, ne-a spus Vasile Iscuviz.
Etnia poloneză a fost reprezentată și de Lucica Țebrean, originară din Poiana Micului. Din coșul tradițional polonez nu au lipsit mieluțul de paște realizat din pâine, pentru etnicii poloni pâinea fiind simbolul norocului, al creștinătății și al trupului, baba poloneză din aluat dulce, piperul și ouăle roșii, oul fiind simbolul renașterii, al înfrângerii morții de către viață. Pentru polonezi, brânza din coșul de Paște este prietenia dintre om și natură, ridichea este un simbol al puterii și forței fizice, iar prăjitura este ultimul fel tradițional, simbolizând priceperea și perfecțiunea, și trebuie făcută în casă.
“Suntem mulțumiți că putem sărbători împreună cu creștinii ortodocși. Coșulețul conține mieluțul de paște, conține șunca tradițională, jambon afumat, sare, zahăr, piper, hrean, mezeluri de casă, ouă roșii și baba tradițională poloneză. Coșul etniei poloneze nu se diferențiază foarte mult de cel al localnicilor ortodocși, în afara faptului că la noi hreanul nu este ras și tradiția spune că este foarte bine ca acest hrean să fie mâncat dimineață, pe stomacul gol, ca toate bolile, mai ales cele de dinți, să dispară”, ne-a spus Lucica Țebrean.
Lângă coșul etnicilor germani au fost crenguțe cu ouă roșii
La numai 14 ani, Eliza Wintzingher i-a reprezentat cu succes pe etnicii germani la Sărbătoarea coșurilor pascale. Îmbrăcată în costumul popular specific etniei, Eliza a avut un coș frumos pregătit în care au fost așezate o pască nemțească, drob din miel, șuncă afumată și o crenguță în care erau ouă roșii.
“Majoritatea produselor din coș seamănă cu cele din coșurile din Bucovina, doar că în tradiția germană se împodobesc astfel de crenguțe cu ouă. În fiecare casă, gospodina pregătește un fel de pom în miniatură, din crengi înflorite, pe care va lega ouă colorate”.
Și Cristina Gundel a prezentat un coș nemțesc foarte frumos care avea, în plus față de cel al Elizei, cașcaval făcut în casă, hrean și puiuți.
“Salutăm prezența la această manifestare a reprezentanților bisericii romano – catolice, care diversifică portul bucovinean cu portul polonez și portul tradițional german”, a precizat Vera Romaniuc, directorul Muzeului Obiceiurilor Populare.
Tradiția coșului de Paște, transmisă copiilor și nepoților
Domnica Beleca, în vârstă de 61 de ani, originară din Mănăstirea Humorului, nu a uitat tradițiile învățate de la părinți și bunici, deși locuiește la oraș de 40 de ani, și le transmite mai departe nepoților. Atât ea, cât și nepoata, Ana Maria, în vârstă de 16 ani, au venit cu coșuri pline cu produse preparate în casă, cozonac cu nucă, cozonac cu mac, pască cu smântână, pască cu brânză, fragată, vin, drob de miel, carne de miel, șuncă de porc, cârnaț de casă, dar și flori.
Cea mai mică concurentă a fost Patricia, în vârstă de 4 ani. Ea a venit împreună cu mama, Elena Ruscan. Dacă de la Patricia nu am putut afla decât că “a venit cu coșulețul cu mâncare și cu ouă roșii”, de la mama sa am aflat că la o vârstă atât de mică, Patricia petrece foarte mult timp la bucătărie pentru a-și ajuta mama să facă mâncare. Iar pentru Paște, Patricia a avut în coșuleț cozonaci și pască în miniatură, precum și ouă mici înroșite.
La finalul concursului, juriul, format din primarul Marius Ursaciuc și preoți de la parohiile din Gura Humorului, au oferit pentru toate coșurile premiul I.
“Juriul a decis să acorde același premiu tuturor participanților, pentru că a fost foarte greu de hotărât care este cel mai frumos coș, toți participanții având coșuri deosebite. De anul viitor vor fi introduse criterii clare de departajare, ocazie cu care se va acorda și trofeul sărbătorilor pascale la Gura Humorului”, ne-a spus directorul Muzeului Obiceiurilor Populare din Gura Humorului, Vera Romaniuc.
După festivitatea de premiere, cei prezenți au avut posibilitatea să guste din bucatele din coșuri, pentru a se convinge dacă juriul a hotărât corect, apoi au asistat la un spectacol de muzică populară.
