Sărăcia și influența negativă a familiei sunt principalele cauze ale cerșetoriei, acestea fiind indicate de peste 85, respectiv 52% dintre copiii și adulții care au participat la studiul realizat pentru proiectul „Unde începe cerșetoria, se sfârșește copilăria”, cofinanțat de Ambasada Franței.
Asociația Telefonul Copilului, Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane și Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române au realizat un studiu privind cauzele cerșetoriei în rândul minorilor, în cadrul proiectului „Unde începe cerșetoria, se sfârșește copilaria”, cofinanțat de Ambasada Franței la București
Potrivit rezultatelor studiului, sărăcia a fost indicată ca principalul factor declanșator al deciziei de a cerși de către 85,4 la sută dintre respondenți, în timp ce influența negativă a familiei sau lipsa de supraveghere a copiilor au fost considerate drept cauze de către 52,1 la sută. Alți 28,1 la sută au spus că cei care ajung să cerșească o fac pentru a câștiga ușor bani, 14,6 la sută au indicat drept cauză lipsa de implicare a școlii, iar 18,8 la sută, lipsa de implicare a autorităților locale.
Peste jumătate dintre cei chestionați cred că principalii beneficiari ai banilor câștigați în acest fel de către copii sunt părinții, iar 38,7 la sută consideră că beneficiarii sunt persoanele străine care îi controlează pe minori și îi forțează să cerșească. Doar 17,7 la sută dintre persoanele intervievate apreciază că minorii aleg singuri să ofere diferite prestații simple pentru a obține niște bani.
Totodată, 67,7 la sută dintre respondenți cred că minorii care cerșesc provin din familii cu dificultăți materiale, 18,3 la sută din familii în care se consumă frecvent alcool, 5,4 la sută din familii în care există violență domestică, 4,3 la sută din familii obișnuite, dar care nu se ocupă de copii, 3,2 la sută din familii în care părinții s-au separat și 1,1 la sută sunt de părere că aceștia vin din centre de plasament.
Elevii chestionați cred că cele mai mari riscuri pentru copiii care cerșesc sunt traficul și exploatarea în afara țării (62,8 la sută), amenințările și lovirile (57,9 la sută), îndepărtarea de familie (57,3 la sută), abandonul școlar (56,3 la sută) și mutilarea fizică (35,8 la sută).
Proiectul a fost implementat în comunități din București (Sectorul 5) și județele Ilfov (Jilava), Vaslui (Murgeni), Alba (Hopârta), Dâmbovița (Cojasca), Covasna (Dobârlau), Brașov (municipiul Brașov), fiind selectate, împreună cu reprezentanții Agenției Naționale împotriva Traficului de Persoane și ai Institutului pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, întrucât se confruntă cu problemele traficului de minori și cerșetoriei.
Inițiatorii proiectului au identificat, împreună cu autoritățile locale, măsuri pentru prevenirea și combaterea cerșetoriei, acestea urmând să fie incluse într-un program strategic.
Astfel, 25,3 la sută dintre reprezentanții autorităților locale consideră că ar trebui acordat sprijin familiilor sărace, 22,1 la sută că ar trebui sancționați părinții care nu se ocupă de copii, 21,1 la sută au cerut îmbunătățirea legislației și 12,6 la sută, scoaterea copiilor din mediile familiale violente.
Directorul executiv de la Asociația Telefonul Copilului, Cătălina Florea, a declarat, joi, că un diagnostic alarmant este lipsa de informare în rândul celor mici privind cerșetoria, mai puțin de jumătate dintre cei chestionați vorbind cu cineva despre acest lucru.
„Așadar, bilanțul acestui proiect confirmă disfuncționalitățile existente la nivelul familiei, în principal pe fondul sărăciei extreme, semnalate constant de Asociația Telefonul Copilului, un motiv în plus pentru reacții concrete din partea societății civile și a autoritătilor în vederea prevenirii acestor fenomene” a declarat Cătălina Florea.
Ambasadorul Franței, Philippe Gustin, a declarat că traficul de persoane, dar mai ales traficul de copii este inacceptabil pentru o lume civilizată, iar acest subiect preocupă deopotrivă autoritățile franceze, dar și pe cele românești.
„Traficul de copii în toate formele sale, dar mai ales folosirea minorilor pentru cerșetorie trebuie să fie o problemă care ne privește pe toți într-un context de migrație semnificativă în Europa. Prin sprijinul nostru pentru realizarea acestui proiect-pilot, care adoptă o abordare consultativă atât a adulților cât și a copiilor în cauză, am vrut sa înțelegem mai bine cauzele reale care îi determină pe copiii români să cerșească. (…) Trebuie să înțelegem fenomenul pentru a-l putea combate. Sărăcia nu explică totul”, a declarat Philippe Gustin, ambasadorul Franței în România.
Inițiatorii proiectului au precizat că informațiile obținute în cadrul proiectului vor fi folosite, împreună cu alte studii de cercetare, pentru dezvoltarea unui program strategic de prevenire și combatere a traficului de minori.
La analiză, pentru prima oară, au participat și copiii, fiind chestionați 600 de minori, cu vârste cuprinse între opt și 12 ani.
Valoarea proiectului a fost de 17.800 de euro, contribuția Ambasadei Franței fiind de 10.000 de euro.
