Un sfert din populația țării este săracă, iar un român din zece trăiește în sărăcie extremă, statul român având legi pentru combaterea fenomenului, nu însă și instituții care să le aplice, au concluzionat, miercuri, participanții la un seminar pe această temă, organizat de Ministerul Muncii.
„Astăzi (miercuri -n.r.) se lansează oficial, în România, memorandumul comun în domeniul incluziunii sociale. Este un document programatic pentru incluziune socială și combaterea sărăciei. După această conferință, se va lucra la un plan de măsuri de punere în practică a acestui document”, a explicat ministrul Muncii, Gheorghe Barbu.
Documentul propune înființarea unor instituții și elaborarea unor acte normative menite să reducă numărul persoanelor sărace și să combată sărăcia extremă.
„Măsurile propuse prin acest document prevăd, practic, creșterea gradului de ocupare. Incluziunea socială prin muncă presupune o remunerație corespunzătare, iar de aici încolo toate celelalte. (…) E adevărat, deocamdată stăm bine la capitolul legislație, însă mai puțin bine la capitolul instituții care ducă la îndeplinire aceste obiectvie. Trebuie să pregătim oameni care, la rându lor, să poată forma profesional aceste categorii”, a mai spus Barbu.
Participant la seminar, șeful departamentului pentru România al Direcției Generale pentru Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Egalitate de Șanse din cadrul Comisiei Europene, Michel Laine, a atras atenția autorităților române asupra problemei instituționale pe care țara noastră o are în privința protecției sociale.
„România are numeroase lucruri de recuperat, în perspectiva aderării. Una este dezvoltarea pieței de muncă, unde trebuie construită o politică activă-preventivă, astfel încât un număr maxim de persoane să poate fi integrat pe piața muncii. Asta înseamnă o formare profesională de calitate, acces la educație și servicii de calitate. Or, deficitul locativ, lipsa banilor pentru educație și sănătate sunt factor majori, cu impact negativ asupra măsurilor de combatere a sărăciei”, a afirmat oficialul european.
Potrivit lui Laine, cerințele europene în privința protecției sociale trebuie implementate într-o perioadă scurtă de timp, însă nu numai la nivel legislativ, ci și instituțional.
„A venit momentul să depășiți cadrul juridic – pentru că există legi – și să puneți în practică aceste măsuri de protecție socială, prin crearea de instituții care să se ocupe de această problematică. Este fundamental pentru accelerarea policiticilor sociale. România trebuie să demonstreze că e capabilă să îndeplinească aceste cerințe, că are capacitatea de a atrage fonduri structurale, de a le folosi eficient. Lupta împotriva sărăciei depinde de resurse financiare, de capacitatea administrativă de a atrage resurse. Nici aici, din păcate, nu se observă progrese”, a mai spus Laine.
Ministrul Muncii, Gheroghe Barbu, admite că lipsa fondurilor este o problemă, la ora actuală, dar spune că situația poate fi depășită.
„Banii întotdeauna sunt puțini. Chestiunea este de a-i utiliza în mod eficient. Ne bucurăm încă de susținere financiară prin programe Phare. Ultimele fonduri care vor veni sunt în 2006, cu aplicabilitate în 2007 și probabil chiar și 2008, dar, începând cu 2007, vin fondurile structurale europene, iar noi, Ministerul Muncii, avem capacitatea de a accesa aceste fonduri. (…) Deocamdată generăm un plan, iar ținta este evident reducerea acestei rate a sărăciei, de eradicare a sărăciei extreme. Însă toate aceste ținte țin mai ales de dezvoltarea economică din România, care este, până la urmă, cea care generază venituri și forță de muncă, cu care să combatem aceste lucruri”, a precizat Barbu.
Barbu susține să România este pregătită să asigure formare profesională, acces nelimitat și nediscrimantoriu la educație și servicii de sănătate și să asigure un nivel calitativ ridicat pentru aceste servicii, care să corespundă standardelor europene.
Ministrul a precizat că, în România, rata sărăciei este de 25 la sută din totalul populației, în sărăcie extremă trăind aproape jumătate din această categorie (11 la sută din totalul populației).
Întrebat dacă anunțatele programe de restructurare a unor întreprinderi de stat vor influența ponderea sărăciei, ministrul Muncii a răspuns că totul va depinde de viitorii disponibilizați.
„Cifrele nu sunt foarte mari, se vorbește de aproximativ 30.000 de disponibilizări, însă pentru toate aceste persoane există venituri de completare, care nu vor arunca în sărăcie această categorie. Aceste persoane vor avea un venit rezonabil în perioada de timp în care își vor căuta un loc de muncă, alte oportunități de afaceri. Va depinde de ei”, a spus ministrul.
El a adăugat că actuala legislație acordă beneficii angajatorilor care încadrează în muncă șomeri, mai ales persoane cu vârste de peste 45 de ani sau absolvenți. Ministrul a făcut referire la noua lege a șomajului, care majorează indemnizația de șomaj (75 la sută din salariul minim pe economie, la care se adaugă între trei și zece la sută din veniturile nete realizate de șomeri în perioada în care au fost încadrați în muncă).
De asemenea, prin noua lege, angajatorii primesc lunar, timp de un an, echivalentul salariului minim pe economie, sunt scutiți de la plata unor prestații sociale și le sunt reduse alte contribuții dacă încadrează absolvenți sau persoane cu vârste de peste 45 de ani.
