Sărăcia, problemele din familie și educația părinților sunt principalele cauze ale abandonului școlar în mediul rural, rezultă dintr-un studiu realizat de Fundația Soros în 42 de localități rurale din județele Brăila, Buzău, Călărași, Harghita, Neamț, Prahova și Suceava.
Studiului-diagnostic privind situația abandonului școlar și părăsirea timpurie a școlii în mediul rural arată că apartenența la o familie dezorganizată, lipsa de educație a părinților, neglijența acestora, lipsa unui loc de muncă sau consumul excesiv de alcool sunt dificultăți din familie cu impact important asupra parcursului școlar al unui copil.
Conform studiului, copiii proveniți din astfel de medii tind să urmeze modelele oferite de părinți și concepțiile acestora, conform cărora educația nu este o prioritate iar frecventarea școlii nu sporește șansele unui viitor mai bun.
„Sărăcia este o altă cauză pentru abandonul școlar. Acest factor acționează în două sensuri: fie copiii nu se pot prezenta la școală din cauza neputinței părinților de a le cumpăra haine, rechizite sau pentru a plăti transportul, fie sunt nevoiți să contribuie la întreținerea familiei, ceea ce nu le mai permite să aloce timp învățăturii. În cazul familiilor cu mulți copii, adeseori frații mai mari sunt nevoiți să aibă grijă de cei mai mici sau să se ocupe de gospodărie, în timp ce părinții muncesc. Fetele sunt cele care renunță mai des la școală din acest motiv”, rezultă din studiu.
O cauză a abandonului școlar, întâlnită mai ales în rândul copiilor romi, este faptul că aceștia nu stăpânesc foarte bine limba română.
„Atunci când copiii sunt înscriși în sistemul de învățământ direct în clasa I, ei întâmpină dificultăți majore de adaptare la viața școlară și, adeseori, părăsesc timpuriu sistemul de învățământ, odată ce au învățat să scrie și să citească”, mai rezultă din studiu.
O situație aparte o reprezintă copiii cu cerințe educative speciale, pentru care fie nu există în școală resursele materiale sau umane necesare educării lor, fie părinții nu doresc obținerea unui certificat medical care să ateste faptul că aceștia au cerințe educative speciale, considerându-l stigmatizant și, astfel, nu există condițiile formale pentru adaptarea curriculum-ului sau pentru crearea serviciilor de care ar avea ei nevoie.
Lipsa comunicării dintre părinți și cadrele didactice sau dintre părinți și copii, plecarea părinților în străinătate și lăsarea copiilor în grija unor persoane cu mai puțină autoritate (bunici sau vecini) sau influență negativă a anturajului tinerilor constituie alte cauze ale abandonului școlar.
Studiul-diagnostic privind situația abandonului școlar și părăsirea timpurie a școlii în mediul rural este o cercetare calitativă realizată de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie în perioada octombrie-decembrie 2011.
Studiul a fost elaborat în cadrul proiectului Parte de Carte, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, derulat de Fundația Soros România.
Proiectul se derulează în perioada mai 2011-aprilie 2014 și are ca obiectiv prevenirea abandonului școlar în mediul rural prin dezvoltarea unor servicii socio-educative integrate și prin implicarea membrilor comunităților în menținerea în sistemul de educație a elevilor aflați în risc de a părăsi școala.
