Șapte ONG-uri cer Comisiei Europene, după modificarea Codului penal, un mecanism suplimentar MCV

Șapte organizații neguvernamentale cer Comisiei Europene, în urma modificărilor aduse marți Codului penal, stabilirea unui nou mecanism, suplimentar MCV, în condițiile în care, în opinia lor, „puciul împotriva statului de drept din România, început în vara anului 2012, continuă în plină forță”. Solicitarea este menționată într-o scrisoare adresată conducerii Comisiei Europene (CE) de Freedom House România, Expert Forum, Institutul pentru Politici Publice, Centrul pentru Jurnalism Independent, Grupul pentru Dialog Social, Societatea Timișoara și Centrul Român de Politici Europene. „Vă adresăm această scrisoare pentru a vă informa că puciul împotriva statului de drept din România, început în vara anului 2012, continuă în plină forță. Marți, 10 decembrie, Parlamentul a acordat o derogare deplină de la răspunderea penală parlamentarilor implicați în activități de corupție, și a decriminalizat conflictul de interese. Prin aceste amendamente, impunitatea completă a politicienilor influenți revine în România, aducându-ne înapoi la începutul anilor 90 și invalidând munca DNA, ANI și a judecătorilor curajoși”, se arată în scrisoare.Potrivit semnatarilor scrisorii, dintr-o perspectivă generală, 10% dintre parlamentari vor fi beneficiarii prevederii în favoarea căreia au votat marți.În scrisoare este criticată și legea privind grațierea și amnisterea generală, care, potrivit celor șapte ONG-uri, ar urma să aibă un impact uriaș asupra accederii României în spațiul Schengen. „Vă rugăm să aveți în vedere și faptul că legea privind grațierea și amnisterea generală, vizând majoritatea infracțiunilor, amânată în sesiunea de ieri, a fost introdusă pe agenda Parlamentului de săptămâna viitoare. Această lege ar urma să aibă un impact uriaș asupra accederii României în spațiul Schengen. Exact ca în vara anului 2012, totul a avut loc peste noapte, în grabă, fără consultații, într-o totală lipsă de transparență și în dispreț față de cetățeni, fără măcar a fi consultate instituțiile juridice implicate”, susțin ONG-urile.În acest context, organizațiile cer CE să stabililească „de urgență” un mecanism excepțional de reevaluare a respectării de către România a criteriilor de la Copenhaga, precum și a tuturor celorlalte angajamente luate în calitate de stat membru UE, și să aplice penalități credibile în cazul neîndeplinirii obligațiilor. Printre opțiuni, arată semnatarii scrisorii, există și suspendarea dreptului de vot în Consiliu și/sau accesul la fondurile europene.”Ne adresăm dumneavoastră pentru stabilirea unui nou mecanism, suplimentar Mecanismului de Verificare și Cooperare, care să asigure păstrarea statului de drept ca temelie a construcției europene pentru fiecare dintre membrii săi. România dovedește în aceste luni că respectarea criteriilor de la Copenhaga nu este o realitate ireversibilă după aderare”, mai spun semnatarii scrisorii.Modicările aduse Codului penal au fost criticate și de Direcția Națională Anticorupție (DNA), Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Agenția Națională de Integritate (ANI).Astfel, DNA a avertizat că parlamentarii trimiși în judecată pentru fapte de corupție sau asimilate acestei infracțiuni ar putea să fie achitați, iar cei aflați în detenție, prin condamnări definitive, ar putea fi puși în libertate, în timp ce CSM a subliniat că nu a primit spre avizare respectivele modificări.La rândul său, președintele Traian Băsescu a declarat, marți, că va retrimite Parlamentului legea prin care președintele și parlamentarii sunt scoși din categoria funcționarilor publici, el menționând că „nu putem confunda Președinția și Parlamentul cu un butic din Gara de Nord”.Șeful statului a mai spus că modificările la Codul penal adoptate de Camera Deputaților sunt „dramatice” și „dărâmă zece ani de muncă și activitate a instituțiilor anticorupție” precum DNA sau ANI.