Tradiții și obiceiuri

Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor (I)



Foto: ALAMY
Foto: ALAMY

Săptămâna Mare, ultima săptămână a Postului Paștelui (21 -27 aprilie), numită și Săptămâna Patimilor, are menirea de a pregăti credincioșii pentru Înviere.
Pentru a simți bucuria pascală trebuie să ne pregătim și săptămâna viitoare atât sufletul, cât și trupul, înăsprind postul pe cât ne stă în putință măcar în aceste ultime zile, care sunt și cele mai importante din Post. După cum spune Sfântul Ioan Gură de Aur, bucuria lui Dumnezeu se revarsă și peste cel care a venit abia în ceasul al unsprezecelea ca și peste cel care a venit încă din ceasul întâi la Hristos.
Postul negru Postul Negru este ținut în credința că Dumnezeu îl va feri pe cel care postește de toate bolile, îl va face să fie sănătos și să-i meargă bine tot restul anului și-l va ajuta la necazuri și nevoi.
Pentru Săptămâna Patimilor sunt caracteristice următoarele tradiții: păstrarea liniștii, a tristeții generale; focuri rituale; respectarea strictă a postului; interdicția unor importante lucrări casnice; îngrijirea locuințelor; curățenia prin curți; întreruperea provizorie a lucrărilor principale în câmp; confecționarea hainelor noi pentru sărbătoare; tăierea vitelor și păsărilor pentru sărbători; tocmirea lăutarilor pentru hora satului; împărtășirea la biserică; iertarea reciprocă între oameni.
Săptămâna neagră Numită și Săptămâna Neagră în Bihor și Maramureș, Săptămâna Mare găsește pe toată lumea ocupată, toți se pregătesc să întâmpine marea zi a Învierii Domnului.
În această săptămână se face curățenie generală în casă, în curte și în acareturi: se mătură curțile, se repară gardurile, se curăță gunoiul din șuri, se lipesc și se văruiesc pereții, se spală perdelele și mobilierul, se șterg geamurile, se aerisesc toate hainele, așternuturile și covoarele. Se face curățenie și în grajdul animalelor, văruindu-se înăuntru.
Bărbații muncesc la câmp până cel târziu în ziua de joi, când revin în gospodărie și își ajută nevestele la treburile casnice.
În Maramureș, în această săptămână oamenii poartă haine de doliu, iar casa o îmbracă tot în negru și albastru închis. Ștergarurile se schimbă în ziua de Înviere cu cele albe, iar femeile își schimbă portul.
Luni și marți, la utrenii, se citesc Evangheliile care ne aduc aminte de cele din urmă învățături ale Domnului. Miercurea Mare ne apropie de Sfintele Paști, fiecare credincios luând aminte în această zi la două exemple: cel al păcătoasei desfrânate, înstrăinate de Dumnezeu (dar care aducând în această zi mir și ungându-L pe Hristos, devine mironosița) și cel al lui Iuda (ucenicul care, deși apropiat de Domnul, L-a vândut, tot astăzi, pentru treizeci de arginți fariseilor și cărturarilor ce voiau să-L ucidă).
Gestul lui Iuda a făcut ca, mai târziu, ziua de miercuri să fie declarată zi de post, ea fiind, alături de vineri (ziua în care Iisus a fost răstignit), una din cele două zile ale săptămânii în care trebuie să postească creștinii de-a lungul anului.
Joia Mare În Joia Mare, oamenii merg la biserică să se spovedească și împărtășească. Tot în Joia Mare, în Maramureș nu se dă prescură acasă, ci se oprește de la toata lumea, căci din ea se pregătesc paștile. Seara, lumea se duce la priveghi, la denie, toți în haine de doliu, făcute din pânză albă și cusute cu negru.
Vopsitul ouălor în roșu se face în Joia Mare, urmând ca în Sâmbăta Mare să se coacă pasca și cozonacul ce vor fi aduse la biserică în noaptea de Înviere pentru a fi sfințite.
Patru lucruri sunt prăznuite în Joia Mare: spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina Domnească la care s-a instituit Taina Împărtășaniei (Euharistia), rugăciunea din grădină Ghetsimani și prinderea Domnului de către cei ce voiau să-l ucidă.
Există și câteva superstiții referitoare la această zi:
– nu este bine să dormi în Joia Mare, căci cine doarme în această zi va rămâne leneș un an întreg;
– dacă doarme o femeie, va veni Joimarița care o va face incapabilă de lucru tot anul;
– morții vin în fiecare an în această zi la vechile lor locuințe, unde stau până în sâmbăta dinainte de Rusalii;
– în credința populară această zi este termenul final când femeile trebuie să termine de tors cânepa.
Dintre obiceiurile din Joia Mare amintim:
– se fac focuri în curtea casei, pentru ca morții să se poată încălzi. Focul din Joia Mare, se face aprinzând pentru fiecare mort câte o grămăjoară, dacă vreți să fie și ei luminați pe lumea cealaltă în unele locuri se duc la biserică băuturi și mâncăruri, care se sfințesc și se dau de pomană, pentru sufletul morților. în alte părți se împart la biserică colivă și colaci;
– o altă tradiție este nunta (măritarea) urzicilor, ceea ce înseamnă înflorirea și, implicit, încetarea acestora de a mai fi bune de mâncat;
În Vinerea Mare nu se mai slujește Sfânta Liturghie, se ține post negru și nu lucrează nimeni nimic, nici măcar clopotele nu se trag.
Dacă trebuie vreun mort îngropat, se-ngroapă numai cu bătaie de toacă. De când se slujește Punerea în Mormânt și până în ziua Învierii, nu se trag clopotele.
(www.crestinortodox.ro)



Recomandări

Dramaturgul Matei Vișniec a revenit la liceul pe care l-a absolvit, Colegiul „Regele Ferdinand I” Rădăuți

Matei Vișniec a revenit la liceul pe care l-a absolvit, Colegiul „Regele Ferdinand I” Rădăuți
Matei Vișniec a revenit la liceul pe care l-a absolvit, Colegiul „Regele Ferdinand I” Rădăuți