În 2012, pe lângă fapte de corupție, magistrați au fost acuzați și de fapte mai puțin obișnuite pentru breasla lor, cum ar fi relații sexuale cu afaceriști sau politicieni, cărora ulterior le-au fost ceruți bani pentru a nu le afecta căsniciile, ori de conflicte de interese sau acte de comerț.
Primul caz notabil pe 2012 a fost cel al prim-procurorului Parchetului Judecătoriei sectorului 4 București, Mihai Betelie, care în 19 ianuarie a fost reținut de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) – Structura Centrală, într-un caz fără precedent în magistratura română.
Potrivit DNA, în perioada iulie 2010 – ianuarie 2011, Mihai Betelie, prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 și Bogdan-Nicolae Grigorescu, secretarul general al Primăriei sectorului 1, ar fi derulat, prin persoane interpuse, activități financiare, ca acte de comerț, și ar fi participat la administrarea SC Enviroservice SRL București, în scopul obținerii unor foloase materiale necuvenite.
Atribuțiile de administrare a acestei societăți comerciale, ai cărei reprezentanți legali erau rude sau persoane foarte apropiate celor doi inculpați, au fost împărțite între cei doi inculpați, spun procurorii. Concret, cei doi acuzați s-ar fi ocupat de administrarea acestei firme (cu obiect de activitate achiziționarea deșeurilor colectate selectiv în vederea reciclării) implicându-se în mod direct în tot ceea ce însemna funcționarea acesteia: relațiile cu partenerii de afaceri, selecția de personal și plata salariilor, achiziții de utilaje și plata acestora, relațiile cu unitățile bancare, distribuția mărfurilor, plata chiriei, etc. Grigorescu Bogdan-Nicolae a finanțat activitatea firmei cu suma de 50.000 de euro.
De asemenea, în perioada septembrie – noiembrie 2011, inculpatul Betelie Mihai i-a solicitat inculpatului Hubert Petru Ștefan Thuma, vicepreședinte al Partidului Național Liberal – Filiala Ilfov (actual deputat-n.r.), să îl sprijine în demararea și dezvoltarea activității SC Enviroservice SRL (cu punct de lucru în comuna Vidra, județul Ilfov), apelând la prerogativele funcției sale de conducere a unei filiale locale a partidului politic respectiv.
Astfel, inculpatul Thuma ar fi intermediat legăturile dintre Betelie și primarii unor comune și orașe din județul Ilfov, membri PNL, și i-ar fi determinat pe aceștia să facă demersuri pentru bunul mers al afacerii procurorului (de exemplu, identificarea și facilitarea accesului la spații de depozitare, primirea fictivă de utilaje etc.)
În perioada noiembrie – decembrie 2011, în condițiile în care o societate comercială aflată în relații contractuale cu SC Enviroservice SRL a încetat derularea unui contract din cauza existenței unor nereguli, Betelie și Grigorescu, profitând de funcțiile publice deținute, au exercitat presiuni asupra reprezentanților acestei firme pentru ca aceștia să încheie un act adițional prin care firma pe care o reprezentau să continue livrarea de deșeuri reciclabile către SC Enviroservice SA, deși această societate comercială nu îndeplinea toate condițiile legale în vederea achiziționării unor astfel de deșeuri.
Procurorul Mihai Betelie și Dobre Gheorghe Marin, avocat în cadrul Baroului București, au determinat un notar public să autentifice, la data de 12 iunie 2008, un contract de vânzare-cumpărare de bunuri viitoare, atestând fapte nereale, în condițiile în care notarul nu cunoștea acest aspect. În plus, Betelie Mihai, a mai încheiat și un contract fictiv de împrumut, pe care l-a menționat în cuprinsul declarațiilor de avere depuse în calitate de magistrat în cursul anilor 2008 – 2010, susțin anchetatorii.
În 20 martie, Betelie și Grigorescu au fost deferiți justiției, alături de Hubert Petru Ștefan Thuma și Gheorghe Marin Dobre, iar în 20 decembrie, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis excluderea din magistratură a pocurorului.
Un alt procuror trimis în judecată anul acesta este Maximilian Bălășescu.
În 31 ianuarie, procurorul Maximilian Bălășescu, de la Parchetul Ilfov, a fost reținut pentru luare de mită, de către DNA, fiind acuzat că ar fi cerut 300.000 de euro de la un denunțător, pentru a-l cerceta pe acesta într-un dosar disjuns, în care ulterior să adopte o soluție de scoatere de sub urmărire penală. Concret, în ianuarie 2012, Maximilian Bălășescu, în calitatea sa de procuror, a pretins de la un denunțător, prin intermediari, suma de 300.000 euro, în două tranșe.
În schimbul banilor, el urma să dispună ridicarea măsurărilor asiguratorii luate față de denunțător, într-un dosar în care acesta era cercetat, alături de alte persoane, pentru complicitate la infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave (una dintre victimele lor fiind Oana Zăvoranu-n.r.). Totodată, procurorul Bălășescu urma să dispună, cu privire la același denunțător, disjungerea (separarea-n.r.) cauzei și formarea unui dosar separat în care ulterior să adopte o soluție de scoatere de sub urmărire penală.
Maximilian Bălășescu a fost prins în flagrant delict, în timp ce primea de la denunțător, prin intermediar, suma de 90.000 lei și 80.000 euro.
În 19 iunie 2012, fostul procuror Bălășescu a fost condamnat, de Curtea de Apel București, la cinci ani de închisoare cu executare pentru luare de mită, iar complicii săi, Cristian Marian Ene și Marian Simirianu au primit câte patru ani de închisoare cu executare. Recursul lor se judecă în 17 ianuarie 2013, de către instanța supremă.
Într-un caz înregistrat în 2011, procurorii anticorupție au decis, în februarie 2012, punerea sub acuzare a fostului șef al Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Anton Pandrea, și a judecătoarei Corina Corbu, de la Secția de contencios administrativ, alături de judecătoarea Gabriela Bîrsan (soția judecătorului român la Curtea Europeană de la Strasbourg-n.r.).
Anton Pandrea – fost președite al Consiliului Superior al Magistraturii, membru ales în CSM și șef al Secției penale a ICCJ – este acuzat de favorizarea infractorului, potrivit unor surse judiciare. Aceeași acuzație este adusă și judecătoarei Corina Corbu, fost secretar general al CSM.
Pandrea i-ar fi comunicat judecătoarei Corbu faptul că s-a emis mandat de interceptare a telefoanelor în cazul judecătoarelor Gabriela Bîrsan și Iuliana Pușoiu, la solicitarea DNA.
În 10 noiembrie 2011, DNA informa că judecătoarele Gabriela Bîrsan (președinta Secției de contencios administrativ a ICCJ, între timp revocată din funcție-n.r.) și Iuliana Pușoiu ar fi primit bijuterii și alte foloase în schimbul facilitării soluționării favorabile a unor dosare aflate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal. „Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție efectuează acte de urmărire penală față de următoarele persoane: Gabriela Victoria Bîrsan, judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție – președinte al Secției de contencios administrativ și fiscal, în sarcina căreia s-a reținut infracțiunea de trafic de influență; Iuliana Pușoiu, judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție în cadrul Secției de contencios administrativ și fiscal, în sarcina căreia s-a reținut infracțiunea de trafic de influență; Claudia Gherbovan Silinescu, avocat în Baroul București, în sarcina căreia s-a reținut infracțiunea de cumpărare de influență și Gabriel Chriac, om de afaceri, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de cumpărare de influență”, explica DNA.
Potrivit rezoluției de începere a urmăririi penale, în perioada mai 2010-mai 2011, învinuitele Bîrsan Gabriela Victoria și Pușoiu Iuliana au primit, în mod repetat, de la învinuiții Claudia Gherbovan Silinescu și Gabriel Chiriac, diferite foloase reprezentând bijuterii, contravaloarea unor bilete de avion și plata cazării pentru diferite deplasări în străinătate, suportarea cheltuielilor ocazionate de organizarea unor petreceri la restaurant, asigurarea folosinței gratuite a unui apartament situat în Paris (Franța). Foloasele respective au fost primite în schimbul facilitării soluționării favorabile a unor dosare aflate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal.
Acest dosar nu a fost încă finalizat de procurorii DNA.
În 15 februarie 2012, judecătoarea Florica Mihalcea, de la Judecătoria Răcari-județul Dâmbovița, a fost trimisă în judecată de procurorii anticorupție pentru „fabricarea” a patru dosare civile, în complicitate cu trei grefiere, iar în 1 iunie, magistrata a fost, exclusă din magistratură de către CSM.
Potrivit DNA, în cursul anului 2009, Florica Mihalcea, în calitate de președinte al Judecătoriei Răcari, cu ajutorul Ginei Aurelia Șerban, grefierul său de complet, și Florentinei Alexandru, grefier registrator la aceeași instanță, a emis patru hotărâri judecătorești, rămase definitive, prin exercitarea cu rea-credință a funcției de judecător și prin încălcarea normelor de procedură civilă.
„Toate cele patru dosare civile au fost constituite în mod fictiv în numele unor reclamanți care nu formulaseră niciodată pretinsele cereri de chemare în judecată ce aveau ca scop anularea unui partaj succesoral consfințit de către trei frați printr-o tranzacție din luna ianuarie 2008. Dosarele respective au fost «fabricate» de către Mihalcea Florica, beneficiind și de ajutorul inculpatelor Șerban Gina Aurelia și Alexandru Florentina, iar cercetarea judecătorească și dezbaterile cu părțile, care nu au fost niciodată prezente, au fost simulate. De asemenea, Mihalcea Florica a schimbat termenele de judecată pentru ca dosarele să ajungă la completul prezidat de ea, iar pretinsele cereri de preschimbare a termenelor de judecată au fost judecate toate în aceeași zi, în absența părților pe baza unor înscrisuri false. În consecință, în această modalitate, pretinșilor reclamanți li s-a încălcat dreptul la un proces echitabil, în sensul că au fost în imposibilitatea de a-și exercita drepturile procesuale, iar din cuprinsul tranzacției cu obiect partajul succesoral au fost scoase mai multe suprafețe de teren arabil situate în extravilanul comunei Tărtășești, județul Dâmbovița. Aceste terenuri au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare încheiate în mod valabil cu persoanele cărora li s-a atribuit, în fals, calitatea de reclamanți în trei dintre aceste dosare”, susține DNA.
De asemenea, în aceeași perioadă, pentru ca Dorina Mirela Butiseacă să devină proprietara unei locuințe situate în municipiul București, Florica Mihaleca, cu ajutorul Ginei Șerban și al Mariei Mezei, grefier arhivar, și al Danielei Petrea, avocat în cadrul Baroului Dâmbovița, în cursul lunii septembrie 2009, a soluționat un dosar civil cu încălcarea normelor de procedură civilă și pe baza unor înscrisuri false.
„Astfel, inculpata a pronunțat o hotărâre judecătorească în baza căreia Butiseacă Dorina Mirela a devenit proprietara unei garsoniere în condițiile în care proprietarul de la care a cumpărat încheiase cu alte persoane o promisiune de vânzare cumpărare a aceluiași imobil. Pronunțarea acestei hotărâri judecătorești a fost posibilă prin încălcarea nomelor legale privind competența teritorială, preschimbarea termenului de judecată fără motive temeinice, menționarea în fals a faptului că vânzătorul imobilului este prezent la ședința de judecată, că a participat la interogatoriul realizat de judecător și că este de acord cu acțiunea formulată de Butiseacă Dorina Mirela”, mai spunea DNA.
Persoanele prejudiciate prin pronunțarea în mod ilegal a hotărârilor judecătorești menționate s-au constituit părți civile în procesul penal cu sumele de 300.000 de euro și 30.000 de lei.
Un alt caz, ce a zdruncinat imaginea instanței supreme, este cel al judecătoareu Maria David, de la Secția civilă a ICCJ.
În 29 februarie 2012, DNA a reținut-o pe judecătoarea Maria David, pentru că ar fi pretins 200.000 de euro de la o persoană pentru a interveni pe lângă foștii săi colegi de la Curtea de Apel Ploiești, în sensul admiterii unei contestații în anulare și anulării unei condamnări. În 21 martie 2012, judecătoarea David a fost deferită justiției pentru două fapte de trafic de influență.
David a fost judecător în Târgoviște, apoi a promovată la Curtea de Apel Ploiești, iar din 2009 era magistrat la instanța supremă.
Potrivit DNA, în perioada noiembrie-decembrie 2009, judecătoarea ar fi pretins și primit de la omul de afaceri Petre Blanda 200.000 de euro, promițându-i, în schimb, că va interveni pe lângă magistrați din cadrul Curții de Apel Ploiești învestiți cu soluționarea unei acțiuni de contestație în anulare și îi va determina să adopte o soluție favorabilă afaceristului.
Prin această contestație, Blanda – fost coleg de facultate cu David și un apropiat al acesteia, potrivit anchetatorilor – dorea anularea unei decizii penale a Curții de Apel Ploiești prin care fusese condamnat la o pedeapsă de trei ani de închisoare în regim de detenție pentru evaziune fiscală. În 10 decembrie 2009, această acțiune a fost admisă în principiu, iar în 19 aprilie 2010, Curtea de Apel Ploiești a respins contestația în anulare ca nefondată.
Ulterior, împotriva aceleiași decizii de condamnare, același denunțător a formulat și o cerere de revizuire care, în 15 noiembrie 2011, a fost respinsă de Judecătoria Târgoviște.
În acest context, în perioada ianuarie – februarie 2012, judecătoarea David a primit de la denunțător, în mai multe tranșe, suma totală de patru mii de euro și 3.800 de lei și a mai pretins încă 110.000 de euro promițându-i, în schimb, că va interveni pe lângă judecători din cadrul Curții de Apel Ploiești învestiți cu soluționarea recursului formulat de denunțător împotriva sentinței Judecătoriei Târgoviște și că îi va determina să pronunțe o hotărâre favorabilă denunțătorului.
În 9 octombrie 2012, judecătoarea ICCJ Maria David a fost condamnată la patru ani de închisoare.
În 15 martie 2012, procurorii anticorupție l-au reținut pe vicepreședintele Curții de Apel din Timișoara, judecătorul Nicolae Cătălin Șerban, în legătură cu o mită de 50.000 de euro, bani în schimbul cărora ar fi trebuit să rezolve favorabil un dosar.
În 6 aprilie 2012, fostul vicepreședinte al Curții de Apel Timișoara, a fost trimis în judecată pentru trafic de influență. Potrivit DNA, în cursul lunilor februarie – martie, Cătălin Șerban ar fi pretins de la doi cetățeni sârbi, prin intermediul altor două persoane, 60.000 de euro, primind în 14 martie 50.000 de euro.
Potrivit procurorilor, Cătălin Șerban ar fi pretins și primit banii lăsând să se creadă că are influență asupra magistraților care judecau două dosare aflate în faza recursului pe rolul Curții de Apel Timișoara și că îi poate determina să respingă căile de atac formulate. Unul dintre dosare avea ca obiect o cerere de înlocuire a unui lichidator judiciar cu un altul, în cadrul procedurii de insolvență declanșate față de societatea Moldomin Moldova Nouă, iar în al doilea se solicita sistarea oricăror modalități de vânzare a bunurilor Moldomin și suspendarea procedurilor de valorificare a acestora.
În 2 aprilie 2012, judecătoarea ieșeană Alexandrina Camelia Acrâșmăriței a fost suspendată din funcție după ce Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) a pus-o sub acuzare, pentru fals în declarații și conflict de interese, fapte reclamate de Agenția Națională de Integritate (ANI).
Consiliul Superior al Magistraturii a decis suspendarea magistratei din funcție, cazul constituind o premieră în sistemul judiciar.
Potrivit ANI, judecătoarea i-ar fi vândut unui bărbat pe care-l judeca, în timpul procesului acestuia, drepturile litigioase asupra unui teren de 50 de hectare la un preț supraevaluat.
Deși magistratul și cel pe care-l judeca în procesul aflat la acel moment pe rolul Judecătoriei s-au întâlnit la notar atunci când au perfectat tranzacția, magistratul a continuat să judece dosarul în cauză și, mai mult, i-a dat câștig de cauză cumpărătorului.
Potrivit ANI, Acrîșmăriței a încheiat cu Ioan Zapodeanu, în 26 iulie 2007, „contractul de vânzare-cumpărare de drept succesoral asupra unui teren agricol în suprafață de 50 de hectare situat în comuna Slătioara, județul Olt”, prețul vânzării fiind de 210.000 de euro deși, conform grilelor notariale comunicate celor de la ANI de Camera Notarilor Publici Craiova, „terenul avea o valoare orientativă de 250.000 de lei, echivalentul a 79.684 de euro”.
Judecătoarea ar fi primit, la data încheierii contractului, un avans de 150.000 de euro, diferența de 60.000 de euro urmând să-i fie achitată câteva luni mai târziu, la 1 octombrie 2007.
În 6 noiembrie 2007, judecătorul Acrîșmăriței i-ar fi dat câștig de cauză lui Zapodeanu în procesul intentat acestuia de o persoană pe numele Anisia – Sebastiana Fischer.
În aceste condiții, inspectorii de integritate au considerat că judecătorul s-ar fi plasat în conflict de interese și în incompatibilitate, încălcând totodată statutul magistratului, atunci când a încheiat contractul cu Zapodeanu și când a continuat să judece procesul dintre acesta și Anisia Fischer, potrivit ANI.
Confruntată cu acuzațiile care i se aduc, Acrîșmăriței a depus un punct de vedere în care afirmă, potrivit ANI, că „dispozițiile legale privind conflictele de interese și incompatibilitățile nu se aplică și magistraților, întrucât aceștia constituie o categorie profesională cu un specific aparte, «o categorie distinctă de personal care exercită puterea judecătorească»”.
În aceste condiții, inspectorii de integritate au comunicat Raportul de evaluare întocmit în legătură cu judecătorul Acrîșmăriței Consiliului Superior al Magistraturii, „în vederea luării măsurilor ce se impun”. În plus, ANI a sesizat procurorii DNA „cu privire la posibila săvârșire de către doamna Acrîșmăriței Camelia Alexandrina a unor infracțiuni de corupție, respectiv abuz în serviciu și fals în declarații”.
CSM a decis în 30 martie 2012 suspendarea din funcție a judecătoarei, al cărei dosar a ajuns la Secția de urmărire penală și criminalistică a Parchetului ICCJ, care în 5 mai 2012, a dispus trimiterea în judecată a magistratei.
Acesta este primul caz în care un magistrat este acuzat de conflict de interese.
În 13 iunie 2012, sistemul judiciar avea să se mai confrunte cu o premieră: judecătoarea Carmen Mladen, de la Secția comercială a Curții de Apel Craiova, a fost ridicată de DNA pentru șantaj și corupție sexuală. A doua zi, judecătoarea a fost arestată preventiv.
Potrivit anchetatorilor, judecătoarea întreținea raporturi sexuale cu diverși oameni de afaceri sau cu o situație materială foarte bună, despre care avea cunoștință că sunt căsătoriți. După consumarea raporturilor sexuale, judecătoarea le pretindea acestora sume de bani sau foloase, pentru a nu divulga detalii de natură să afecteze căsniciile respectivelor persoane.
Potrivit rechizitoriului, în perioada 28 mai – 12 iunie 2012, judecătoarea și un complice al ei, Ionel Stoian, au constrâns, în mod repetat, o persoană (care ulterior i-a denunțat-n.r.) să le dea bani, sub amenințarea că vor da în vileag fapte presupus compromițătoare pentru respectiva persoană. În această modalitate, cei doi inculpați au urmărit obținerea, în mod injust, a sumei de 5.000 euro de la denunțător. În 13 iunie 2012, suma respectivă a fost primită efectiv de Carmen Mladen.
Judecătoarea Carmen Mladen a fost suspendată din funcție de către Consiliul Superior al Magistraturii, în 21 iunie, iar în 6 iulie 2012, magistrata și complicele ei au fost trimiși în judecată. În 15 noiembrie 2012, judecătoarea a fost condamnată, de către Curtea de Apel București, la trei ani și șase luni de închisoare cu suspendarea executării pedepsei pentru șantaj, iar complicele său, Ionel Stoian, la doi ani de închisoare cu suspendare.
Avocatul Matei Catrinoiu, candidat la șefia Consiliului Local Gorj din partea PNȚCD, este persoana șantajată de judecătoarea Mladen și de Ionel Stoian.
Catrinoiu, care a declarat că o cunoaște pe judecătoare din 2010 și că a avut cu aceasta o relație extraconjugală de două-trei luni, a fost șantajat să plătească 5.000 de euro pentru a nu fi date publicității „fotografii compromițătoare ce i-ar afecta viața personală și cariera profesională”, s-a arătat în motivarea deciziei de arestare preventivă luată de CAB.
La rândul său, judecătoarea Carmen Mladen a afirmat că, în urmă cu aproximativ doi ani, a fost violată de denunțătorul ei, Matei Catrinoiu, pe care nu l-a reclamat organelor judiciare pentru a nu-și prejudicia imaginea publică.
În 11 iulie 2012, Consiliul Superior al Magistraturii informa că a încuviințat, la solicitarea DNA, percheziționarea biroului folosit de procurorul George Bălan, membru al CSM, și a biroului și locuinței procurorului Marcel Sâmpetru, detașat la CSM.
„Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a încuviințat în 10 iulie 2012, percheziționarea biroului folosit de învinuitul George Bălan, procuror, membru al CSM, și a biroului, respectiv, a domiciliului învinuitului Marcel Sâmpetru, procuror în cadrul PÎCCJ, actualmente detașat la CSM”, preciza CSM.
Procurorii DNA declanșaseră urmărirea penală împotriva lui George Bălan, membru al CSM, fost vicepreședinte al Consiliului, și a consilierului acestuia, Marcel Sâmpetru, fost adjunct al procurorului general în perioada mandatului lui Ilie Botoș.
Potrivit surselor citate, George Bălan și Marcel Sâmpetru și-ar fi negociat cu persoane din conducerea USL funcțiile de procuror-șef al DNA și de procuror general al României.
Procurorii George Bălan și Marcel Sâmpetru, de la Consiliul Superior al Magistraturii, beneficiind de sprijinul unor persoane din mediul politic, nu s-au sfiit să recurgă la mijloace mai degrabă similare înțelegerilor de tip mafiot, pentru a accede la funcțiile pe care și le doreau, potrivit DNA.
„Încercările de a manipula numirile din interior instituțiilor care prezintă interes pentru politicieni sunt cu atât mai reprobabile cu cât beneficiază de sprijinul și de aportul unor persoane care au funcții de conducere în cel mai înalt for al magistraților, cu atribuțiuni directe în procedura de numire al procurorului șef al DNA și al procurorului general al României”, arată procurorii anticorupție în referatul de începere a urmăririi penale a procurorilor Bălan și Sâmpetru, precum și a șefului Serviciului de Informații și Protecție Internă Ilfov, Mihai Vlad.
Conversațiile grupului constituit din comisarul șef Mihai Vlad – șeful Serviciului de Informații și Protecție Internă Ilfov, procurorii Marcel Sâmpetru și George Bălan, alături de președintele Consiliului Județean Ilfov și liderul PNL Ilfov, Marian Petrache, ar face dovada interesului politic „în aservirea instituțiilor cu atribuții în combaterea corupției și a marii infracționalități economico-financiare, cu acordul celor chemați, cel puțin la nivel teoretic, să asigure evitarea imixtiunilor politicului în activitatea justiției”, susține DNA.
În opinia anchetatorilor, relevant este faptul că discuțiile se poartă între persoane cu putere decizională în sistemul judiciar și persoane cu funcții de conducere în interiorul unui partid politic aflat la guvernare.
Din actele premergătoare efectuate de DNA într-un dosar privindu-l pe Vlad Mihai, cercetat pentru luare de mită, a rezultat faptul că grupul constituit din Mihai Vlad, Marcel Sâmpetru, George Bălan și Marian Petrache, ar avea interese politice și de afaceri în zona Ilfov, și exploatează în interes personal informațiile furnizate comisarul șef în virtutea funcției de șef al Serviciului de Informații și Protecție Internă Ilfov.
În urma monitorizării grupului a reieșit faptul că acesta obișnuia să se întrunească într-un restaurant din București. Patronul restaurantului era anunțat atunci când se dorea organizarea unei întâlniri și asigura conspirativitatea întrevederilor, punând la dispoziție un separeu, precum și prin preluarea telefoanelor mobile ale celor prezenți, la solicitarea lor, pentru evitarea înregistrării discuțiilor purtate de ei.
Cei doi procurori ar fi obținut informații de la Direcția Informativă de Protecție Internă (DGIPI), pe care le-ar fi divulgat unor persoane politice. În baza acestor informări, puse la dispoziție unor terți, procurorii Bălan și Sâmpetru și-ar fi negociat ocuparea unor funcții de conducere în Ministerul Public.
„În rezoluția de începere a urmăririi penale întocmită de procurori se arată că există date și indicii temeinice că, în perioada martie – iunie 2012, învinuiții Vlad Mihai, George Bălan și Marcel Sâmpetru au exploatat în interes personal informațiile furnizate de cel dintâi, în calitate de șef al serviciului de informații al Ministerului de Interne pe județul Ilfov”, preciza într-un comunicat DNA, care nota că Vlad Mihai este acuzat de infracțiunea de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, prevăzută de art. 12 lit. b din legea 78/2000, în formă continuată; George Bălan, procuror, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), de infracțiunea de complicitate la infracțiunea sus menționată, în formă continuată; Marcel Sâmpetru, procuror, consilier la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), de instigare la infracțiunea sus menționată, în formă continuată
În același dosar, Direcția Națională Anticorupție a început urmărirea penală și împotriva judecătoarei Georgeta Barbălată, de la Secția penală a instanței supreme, inițial acuzația adusă acesteia fiind de favorizare a infractorului. Judecătoarea este acuzată că l-ar fi anunțat pe fostul șef al SIPI Ilfov despre perchezițiile ce urmau să aibă loc la locuința acestuia, punându-l astfel în gardă.
Dacă în 8 februarie anul acesta, Comisia Europeană nota în raportul interimar privind Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) faptul că „o serie de cercetări penale recente (din 2011-n.r.) în care au fost implicați înalți magistrați au suscitat rezerve cu privire la hotărârea și capacitatea Consiliul Superior al Magistraturii de a asigura integritatea și răspunderea magistraților”, în 2012 CSM a încercat să demonstreze contrariul, luând decizii ferme în ce îi privește pe magistrații învinuiți în cauze penale.
Comisia amintea că, în luna noiembrie 2011, Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat o strategie și un plan de acțiune în vederea sporirii integrității magistraților. „Cu toate acestea, o serie de cercetări penale recente în care au fost implicați înalți magistrați a suscitat rezerve cu privire la hotărârea și capacitatea Consiliului de a asigura integritatea și răspunderea magistraților”, se consemna în raportul CE.
Comisia Europeană nota că, „într-un caz important de suspiciune de corupție la nivel înalt, autoritățile judiciare nu l-au demis pe judecătorul în cauză dintr-o poziție de conducere” (pe președinta Secției de contencios a instanței supreme, Gabriela Bîrsan-n.r.).
„Au fost lansate anchete disciplinare în acest caz, acestea fiind însă suspendate ulterior pe motivul că este în curs o anchetă penală. Acest caz a evidențiat deficiențe clare în capacitatea factorilor de decizie din sistemul judiciar de a lua măsurile cuvenite în cazul aducerii unor atingeri grave reputației magistraților”, se mai arăta în raport.
