Muzeul “Ciprian Porumbescu” din Stupca a devenit un adevărat sanctuar al artelor.
Sâmbătă, parcul și clădirea muzeului au concentrat cea mai mare parte a manifestărilor circumscrise primei ediții a Festivalului European al Artelor “Ciprian Porumbescu”, festival care reunește sub aceeași cupolă muzica, artele plastice și literatura.
Sesiune de comunicări științifice
Manifestările de la Stupca au debutat dimineața, la ora 10:00, cu o sesiune de comunicări științifice care s-a desfășurat în salonul mare al muzeului, salon în care a fost expusă, în premieră, grinda-meșter de la casa lui Ioan și Maria Golembiovschi din Breaza, grindă inscripționată în limba slavonă purtând semnul crucii și anul de blagoslovire a casei, 1841.
Sesiunea de comunicări cu profil muzicologie, la care “Cuvântul de deschidere” a fost rostit de prof. Sever Dumitrache, directorul Centrului Cultural Bucovina, a fost onorată cu prezența de prof. univ. dr. Viorel Munteanu, rectorul Universității de Arte “George Enescu” Iași, care a prezentat un “Omagiu lui Ciprian Porumbescu – audiție comentată”.
Au fost expuse comunicările “Creația religioasă a lui Ciprian Porumbescu”, de prof. univ. dr. Vasile Vasile (prezentare prof. Paraschiva Abutnăriței), “Orient – Occident. Cazul Porumbescu între oglinzi paralele”, de prof. univ. dr. Gheorghe Duțică (prezentare Minorica Dranca), “Geneza ideilor muzicale în opera lui Ciprian Porumbescu”, de dr. Ozana Kalmuski-Zarea și “Ciprian Porumbescu și valorificarea componistică a folclorului”, de dr. Constanța Cristescu, și a avut loc un moment muzical susținut de tenorul Sorin Ursan și Herna Săndulean, acompaniați la pian de Igor Corjan.
Recital cameral și portrete caricaturizate
Salonul a găzduit apoi recitalul extraordinar de pian al Ilincăi Dumitrescu, avându-l ca invitat special pe fagotistul Vasile Macovei.
Programul a cuprins piese de Ciprian Porumbescu: “O dimineață pe Tâmpa”, “Hora Brașovului”, “Hora Prahovei”, “Bătrâneasca”, Idila nr. 1 op. 18 “O seară la stână” (transcripție pentru fagot și pian de Vasile Macovei), “Pe câmpiile Stupcei”, “Fluturaș de noapte”, “Dorul” (transcripție pentru fagot și pian), Romanța nr.1 “Nu mă uita”, Nocturna nr. 1 op 19 “Tempi passati”, Nocturna nr. 2 “Souvenir de Nervi”.
Pe parcursul recitalului cameral, Sorin Ursan și-a valorificat valențele de grafician, realizând portretele caricaturizate ale participanților la manifestare.
Două tabere de creație plastică
Perimetrul muzeului a etalat și două expoziții cu lucrări de artă plastică executate în cele două tabere de creație organizate la Stupca, având ca temă “Universul porumbescian”. Este vorba de Tabăra de sculptură în lemn, la care au participat nouă studenți de la Academia de Arte “George Enescu” Iași, coordonați de asist. univ. dr. Mircea Ștefănescu, și Tabăra de pictură “Lumina Nordului” (Ediția a VI-a), organizată de Școala de Arte “Ion Irimescu” Suceava, care a reunit absolvenți și profesori de la câteva școli de arte din țară, selectați dintre participanții edițiilor anterioare.
Vernisajul ambelor expoziții a avut loc la ora 14:30, în prezența președintelui Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, inițiatorul Festivalului European al Artelor “Ciprian Porumbescu”, care a apreciat calitatea manifestărilor culturale desfășurate la Stupca, spunând că, la ediția următoare, “vom întregi paleta de evenimente prin organizarea unei tabere de instrumente muzicale populare”.
“Lemnul s-a înfrățit cu bronzul”
Lucrările de sculptură, amplasate în aer liber în parcul muzeului, și expoziția de pictură, cu lucrări expuse pe șevalete în saloanele imobilului, au fost prezentate de criticul de artă ieșean Valentin Ciucă.
Remarcând faptul că în parcul muzeului “lemnul s-a înfrățit cu bronzul” prin alăturarea pieselor cioplite în lemn de stejar maiestuoasei statui din bronz a lui Ciprian Porumbescu, realizată de sculptorul Dimitrie Căileanu, Valentin Ciucă a spus că incinta a devenit un sanctuar, “un spațiu miraculos” pentru care ar trebui “să dăltuim o poartă, o nouă Poartă a sărutului, sărutul viorii lui Ciprian Porumbescu”.
Lucrările “cu semnificații corelative universului porumbescian”, lucrări simbolice care trec dincolo de figurativ, accentuează “dimensiunea eterică” a lui Ciprian Porumbescu. “Lemnul – așa cum a subliniat Valentin Ciucă – se află aici în intimitatea lui și rezonează ca un diapazon în acest spațiu generos, concurențial pentru expresia plastică, dacă ne uităm la brazii din jur”.
“ A veni la Stupca trebuie să devină un ritual”
Ca director al Taberei de pictură “Lumina Nordului”, Valentin Ciucă a spus că tabăra încearcă, de la prima ediție, “să definească spațiul bucovinean”, spațiu în care “la fiecare pas ne întâlnim cu frumosul concentrat în obiecte simbolice”.
“Să gândești și să te exprimi plastic în acest spațiu înseamnă să te apropii mai mult de el”, a precizat Valentin Ciucă, accentuând faptul că “trebuie să ne reformăm propria noastră ființă și să redevenim echilibrați în raport cu natura”.
“Stupca – a spus el – trebuie să devină un loc de eternitate, iar arta este mijlocul cel mai potrivit pentru a realiza acest lucru. A veni la Stupca trebuie să devină un ritual, să intrăm aici ca într-un sanctuar în care să ne împărtășim din același aer cu Ciprian Porumbescu și să vibrăm așa cum vibrează cutia delicată a unei viori”.
Secțiunea literară a manifestărilor de la Stupca
Momentul vernisajului a coincis cu sosirea participanților la Festivalul de poezie europeană “Națiunea Poeților”. Salutul literaților a fost dat de poetul cernăuțean Vasile Tărâțeanu, care a citit un poem pe scările de la intrarea în muzeu. Secțiunea literară a manifestărilor de la Stupca s-a desfășurat, după vizionarea expoziției de pictură și prezentarea slide-show-ului cu imagini fotografice din taberele de creație, realizat de artistul fotograf Victor T. Rusu, în salonul mare al muzeului.
Scriitorul Ion Drăgușanul, inițiatorul “Națiunii Poeților”, a oficiat prezentarea participanților și cărților editate pentru întâmpinarea acestui eveniment.
Titlurile sunt sugestive și marchează preocuparea pentru memorie și mărturie a Centrului Cultural Bucovina: “Inimă de român”, de Ciprian Porumbescu, “Lumini bucovinene”, de Eugen Dimitriu, “Răsare soarele pe grind” de George Ungureanu, “Țara lui tercea-bercea”, de Radu Bercea, “Folclor instrumental din nordul Moldovei”, de Emil Havriliuc și monografia “Breaza, satul primei iubiri a lui Iraclie Porumbescu”, de Ion Drăgușanul.
Sub portativul cu note aurii al “Tricolorului”
Sub portativul cu note aurii al “Tricolorului” din salonul mare al muzeului au citit apoi din poemele lor câțiva dintre poeții invitați (Menachem Falek, Ben Eidelsztein, David Eisenberg, Anatol Viere și George Crintă) la ediția din acest a “Națiunii Poeților”, concept formulat de Mircea Streinul, care, prin demersul inițiat de Ion Drăgușanul, are, prin cele două dimensiuni ale sale, cea organizatorică și cea a festivalului-concurs, potențialul de a transforma Bucovina într-o adevărată capitală europeană a poeziei.
Secțiunii literare de la Stupca i-a urmat, până seara târziu, spectacolul organizat pe scena din parcul muzeului, spectacol în care au evoluat ansambluri și formații folclorice bucovinene.
