Clujenii le-au băgat în depresie pe distinsele comerciante de semințe. De floare și bostan, băieți! Această adevărată industrie a primit lovitura de grație în chiar templul sămânței, stadionul. Să recunoaștem, consumul acestei delicatese n-a devenit mai nociv decât fumatul, ci biata sămânță a fost pedepsită pentru grația cu care îi este scuipată coaja. Cocină, asta devine o tribună după meci. Mai demult, într-o peluză relaxată, un tânăr era luat peste picior de către prietenii săi pentru că improvizase un cornet dintr-un ziar și arunca cojile acolo. Cu un aer foarte firesc, cel în cauză le-a amintit că așa fac și ei când se strâng la câte unul acasă pentru cine știe ce meci. Păi da, bă, da’ aici e stadion, ce aia mea?! În ultimul timp, împotriva fumatului se duce o luptă ciudată. Acesta a fost interzis de câțiva ani buni pe multe stadioane din Europa (de exemplu, pe Millenium Stadium din Londra de la 1 ianuarie 2006, fără a fi amenajată nici o zonă specială pentru fumători). Dacă aș fi malițios, aș spune că la noi s-a pierdut un bun prilej cu cazul Bricheta. Dar campaniile contra fumatului depășesc stadioanele și spațiile publice. Vorba reclamei celebre cu chiloți roșii, fumatul e singura ta plăcere? Pentru majoritate n-o fi singura, dar devine din ce în ce mai singură. Poate se supără suporterii de pretutindeni și, în semn de protest că nu mai sunt lăsați să fumeze pe stadioane, renunță brusc la fumat. Cu un mic exercițiu de imaginație, ne putem da seama ce criză, ce falimente, ce șomaj… Așa că rău cu rău, dar mai rău fără rău!
Până să se ajungă și la fumat, clujenii de la CFR n-au interzis de fapt semințele, ci prostul gust. Așadar, țării cât mai mult ulei!
