Fotbal pe pâine

Salvați fotbalistul Răducanu



În rîndurile de mai jos se vor folosi cuvinte precum: gît tăiat, înecat, colivă, autopsier, morgă, îmbălsămător! Ca să-l parafrazez pe Alexandru Andrieș, ăsta nu mai e articol, ăsta e măcel…
Ce știm despre fotbalistul Claudiu Răducanu este că are o minte de îngheață apele. Mai degrabă decît golurile cu Liverpool și Southampton ne-a rămas în memorie faptul că i-ar plăcea să locuiască într-un blocnotes. Sau imaginea suporterilor lui Espanyol Barcelona prăbușindu-se odată cu gradenele, doar pentru faptul că tricoul aruncat de Claudiu al nostru spre tribună a descris o traiectorie prea scurtă, ca un lob ratat.
Deși limba sa maternă părea doar fotbalul, soarta l-a încercat în Bundesliga, acolo unde limba este un obstacol insurmontabil și pentru alții cu mai multă carte. Și așa ne-am ales cu alte picanterii despre cît de haotic punea Claudiu în aplicare indicațiile antrenorului, ilustrate din belșug de gesturi. Explicabil, fiindcă limba gimnastică poate avea cele mai diverse interpretări. Îmi amintesc cum profesoara mea de germană mi-a adresat cîteva cuvinte în limba lui Goethe, însoțite de un gest scurt spre fereastră, mi s-a părut mie, drept pentru care am deschis-o, numai că de fapt mi se solicita să aprind lumina…
Dar iată că nici dulcele grai moldovenesc n-a fost inteligibil pentru olteanul Claudiu. Vasluiul a părut inițial o Terra Nova, dar bogăția s-a materializat doar în declarații aiuritoare, de data asta ale altor personaje. Patronul Porumboiu a văzut peste tot numai comploturi și în timp ce echipa sa bîjbîia după prima victorie, el visa o clasare de UEFA în sezonul viitor! Bine secondat a fost de inițialul antrenor Panduru, slobod la gură în a-și compara elevii cu ciupercile. În această atmosferă, Claudiu Răducanu s-a zbătut ca un pui cu gîtul tăiat. Momentul psihologic s-a consumat cînd s-a agățat de acel penalty ca înecatul de pai. Însă paiul doar plutește, nu înoată în locul său! Și a ratat… A fost bomboana de pe colivă, ca și cum și-ar buși mașina într-o parcare goală, un fel de Ghinion Iliescu.
Rednic, noul antrenor, a dovedit că nu are știința recondiționării jucătorilor, precum tizul și mentorul său, Lucescu, și l-a surghiunit pe Răducanu la Huși. Făcut arșice de toată lumea, atacantul orfan de gol s-a văzut subiect de caricaturi prin presă, pe motiv că joacă în echipă cu un autopsier! O meserie infamă, nu? Dar de ce n-ar putea fi și fotbalist din moment ce există și un poet, fost lucrător la morgă? Se numește Paul Daian, ex-îmbălsămător, actual membru al Uniunii Scriitorilor, creează poezie, evident, neagră. Precum pasa prin care trece fostul jucător de “națională”, Claudiu Răducanu. Hai Huși!



Recomandări

Cockteil… cu amor, umor și poezie. Istorii ițcănene (1)