Galeria de artă a Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera” a găzduit miercuri, cu prilejul organizării la Suceava a manifestării care a încheiat ediția din acest an a Festivalului de poezie europeană „Națiunea Poeților” și Comemorarea Arderii Cărților Românilor, Salonul de primăvară-vară al artiștilor plastici amatori din județul Suceava.
„Portret: Ștefan și Florin Piersic”
Salonul, ca toate manifestările care s-au circumscris în aceste zile atotcuprinzătorului Festival European al Artelor „Ciprian Porumbescu” (festival care a reunit sub aceeași cupolă muzica, artele plastice și literatura, în cadrul căruia „Națiunea Poeților” și Comemorarea Arderii Cărților Românilor au constituit secțiunea literară) a avut un caracter special având tema, în Anul cultural Ștefan Piersic – Constantin Ștefuriuc, „Portret: Ștefan și Florin Piersic”.
Ideea a pornit de la scriitorul Ion Drăgușanul, care a inclus localitatea Corlata pe traseul desfășurării manifestărilor, satul în care s-a născut Ștefan Piersic (tatăl actorului Florin Piersic), care a înființat în timpul studenției Cercul Studenților Bucovineni din capitală și a activat ca membru al Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina și al Societății Scriitorilor Bucovineni.
„Răsplătit” de comuniști cu arestarea și internarea într-o colonie de muncă din Dobrogea, pentru că a scris în gazetele bucovinene despre tragedia și demnitatea oamenilor din acest nord de țară românească, Ștefan Piersic, care înainte „a scris ca nimeni altul despre țăranul bucovinean, dar și despre dramele refugiaților”, nu a mai publicat nimic după ce a fost eliberat (vara anului 1954), până când a închis ochii, la București, la 26 iunie 1991.
Portrete realizate după fotografii
Ion Drăgușanul a propus tema portretului lui Ștefan Piersic, portrete care au fost realizate după o fotografie și cărora, în expoziție, li s-au alăturat și câteva lucrări cu chipul lui Florin Piersic. Graficianul Mihai Pînzaru – PIM, coordonatorul salonului, a etalat în expoziția de pictură și grafică, în care a expus și el, lucrări semnate de Radu Bercea, Cătălin Chifan, Ovidiu Ambozie Bortă – BOA, Sorin Ursan – DELACLIT, Cristina Lauric, Nicolae Zepciuc, Carmel Georgescu, Bogdan Chirap, Ștefan Smântancă, Alexandru Stoica și Codrin Irimescu.
Lucrările salonului au fost expuse pe aceleași simeze pe care se afla expoziția cu desenele lui Radu Bercea reproduse în recenta sa carte „Țara lui tercea-bercea”, desene între care se aflau și o suită de portrete (de la cele ale lui Gheorghe Flutur, Vasile Ilie, Sever Dumitrache, Constantin-Emil Ursu, Gabriel Cărăbuș, la Marius Ursaciuc și Roman Istrati, sau regretații Constantin Sofroni, Emil Satco și Mircea Motrici), executate tot după fotografii.
