Salinele dela Cacica

„Curs permanent pentru industria casnică la școala profesională din Câmpulung”
„Pentru acele persoane bărbătești dela țeară, cari posed oareșicare desteritate în stolerit, sculptură ori stru(n)gărit fără să fi învățat una din aceste meșteșuguri la vre’un măiestru concesionat, există la școala profesională din Câmpulung un curs special spre perfecționarea lor în industriile casnice române. În acest curs se primesc numai acei cari au vârsta de 18 ani și posed în prelucrarea lemnului un grad de desteritate manuală. Cursul acesta este menit mai cu seamă pentru săteni. Frequentanți sermani primesc pe timpul cursului, care durează numai un an, ajutoare de câte 20 coroane pe lună”.
„Patria”, Anul IV, Duminică 14 Martie 1909.
Salinele dela Cacica
„Salinele dela Cacica după cum se comunică din partea Secretariatului de finanțe dau o producție lunară de 200 de vagoane de sare. Dintre ac4stea 100 rămân în țară iar 100 se exportează în Basarabia unde e lipsă complectă de sare. Basarabenii o primesc cu preț redus de 50 la sută. În schimb s’au obligat să ne dea cereale. Aprovizionarea cu sare întâmpină greutăți foarte mari. Cea mai mare dificultate o prezintă faptul că gara e la o distanță de 3 km și jumătate departe de salină. Se simte nevoia construirii unei căi ferate pe această distanță; specialiștii evaluează cheltuielile până la 800.000 de lei”.
„Gazeta Bucovinei”, Anul III, nr. 377, Cernăuți, Marți 16 Martie 1920.
“Surdului degeaba-i cînți de vale”
Are Sfatul popular al comunei Bănești, din raionul Fălticeni, o tehniciană agronom. Are… însă, după cum mărturișește înșuși președintele sfatului, mai bine n-ar avea-o. Păi așa zău! De cînd a nins primul fulg de zăpadă, tehniciana Lenuța Tărăboi n-a mai părăsit biroul sfatului popular. În fiecare zi, cînd vine la serviciu se așează pe scaun, își scoate pe birou un teanc de dosare și reviste și începe… a „lucra”. Își amintește că are o prietenă pe care trebuie să o felicite cu cine știe ce prilej, că cineva i-a scris un răvaș și nu poate că mai întîrzie cu răspunsul. Mă rog „muncă nu glumă!” Prin luna ianuarie, președintele sfatului a „îndrăznit” să-i spună tehnicianei că trebuie să meargă la cele patru întovărășiri agricole din comună și să ajute la întocmirea planurilor de producție. Lenuța Tărăboi a făcut un… tărăboi de s-a auzit în toată comuna. De mai multe ori, comitetul executiv a criticat activitatea tehnicianei, a încercat s-o ajute în muncă, dar zadarnic. Vorba proverbului «Surdului degeaba-i cînți de vale».
“Zori Noi”, Anul XIV, Nr. 3.817, 16 Martie 1960.