Democrat-liberalii și social-democrații au eliminat din programul final de guvernare pentru 2009-2012 prevederea privind asigurarea unui salariu minim brut de 500 de euro la intrarea României în zona euro și își propun creșterea salariului mediu brut cu 55%, față de aproximativ 60% prevăzut inițial. În domeniul pieței muncii au fost făcute unele modificări în direcțiile de acțiune pe care și le propune noul Guvern, cele mai importante vizând majorarea salariului minim brut și a celui mediu brut.
Astfel, dacă în proiectul programului de guvernare PDL-PSD era prevăzută creșterea salariului minim brut pe economie astfel încât să atingă 50 la sută din salariul mediu brut pe economie până la sfârșitul anului 2012, dar și țintirea unui salariu minim brut de 500 euro la data intrării României în zona euro, din programul final a fost eliminată prevederea privind salariul minim brut de 500 de euro.
De asemenea, inițial noii guvernanți își propuseseră ca sariului mediu brut nominal pe economie să crească până în 2012 cu aproximativ 60 la sută, în programul final această cifră fiind stabilită la 55 la sută.
Din direcțiile de acțiune cuprinse în programul final a fost scoasă prevederea referitoare la echilibrarea pieței muncii și reducerea deficitelor sectoriale de forță de muncă, deși apare menționată în obiectivele de guvernare în capitolul „Piața muncii”.
Totodată, în programul final a mai apărut o modificare în ceea ce privește reorganizarea Agențiilor Județene de Ocupare și Formare Profesională, mențiunea din proiect că „acestea trebuie să fie prezente și în mediul rural” fiind retrasă.
În programul de guvernare, la capitolul „Piața muncii” au fost adăugate două prevederi referitoare la revederea întregului pachet de legi privind sindicatele, patronatele, negocierile colective, conflictele de munca și la revitalizarea dialogului social, inclusiv prin participarea companiilor multinaționale, acestea fiind prevăzute inițial la capitolul „Asigurări sociale”.
La capitolul „Asigurări sociale” a fost modificat un obiectiv de guvernare, referitor la asigurarea sustenabilității financiare a sistemului public de pensii.
Proiectul inițial stabilea „asigurarea sustenabilității financiare a sistemului public de pensii în condițiile menținerii valorii punctului de pensie la 45 la sută din salariul mediu brut pe economie”. Programul final prevede „asigurarea sustenabilității financiare a sistemului public de pensii pe baza principiilor contributivității și solidarității sociale”.
Totodată, au fost operate modificări și în direcțiile de acțiune, care inițial prevedeau „asigurarea sustenabilității financiare a sistemului de pensii în condițiile menținerii unei valori a punctului de pensie de 45 la sută din salariul mediu brut pe economie”. Programul final prevede „atingerea unei ținte de 45 la sută din salariul mediu brut pe economie a punctului de pensie”.
Democrat-liberalii și social-democrații au adus, în programul final de guvernare, completări referitoare la introducerea pensiei sociale minime garantate, precizând că aceasta ar trebui asigurată în vederea completării pensiei pâna la 350 de lei lunar pentru toți pensionarii cu cuantumul pensiei sub această sumă, finanțată din bugetul de stat.
Din proiectul final a fost scos și termenul de la care ar fi trebuit să înceapă eliminarea inechităților în ceea ce privește pensiile pentru persoanele încadrate în fostele grupe de muncă I și II, precum și pentru condiții speciale și deosebite de muncă, conform prevederilor Legii 218/2008, respective 1 octombrie 2009.
Totodată, în proiectul programului de guvernare, la direcțiile de acțiune pentru asistența socială era pevăzută și retragerea guvernului din Consiliul Economic și Social și revizuirea legislației privind modul de organizare și funcționare a acestei instituții, aceasta fiind retrasă din varianta finală.
Candidatul nominalizat pentru funcția de Ministru al Muncii, Marian Sârbu (PSD), a primit, sâmbătă, avizul favorabil din partea comisiilor de Muncă ale celor două Camere, întrunite în ședință comună, cu 29 de voturi „pentru”, patru „împotrivă” și nicio abținere.
După avizul Comisiilor pentru Muncă, Marian Sârbu a declarat că principala dificultate pe care o va avea în timpul mandatului va fi sigur finanțarea. El a apreciat că votul colegiilor din Comisiile de Muncă reprezintă o dovadă a faptului că aceștia apreciază Programul de guvernare.
Marian Sârbu a spus, în cadrul audierilor la comisiile de Muncă ale celor două Camere, că una din marile provocări la care va trebui să facă față va fi legată de deficitul bugetului de pensii, arătând că principalul obiectiv este menținerea punctului de pensie la 45% din salariul mediu brut pe economie.
În cadrul audierilor, Marian Sârbu a fost întrebat de membrii comisiilor parlamentare reunite despre creșterea salariului minim cu 60 la sută. Sârbu a răspuns că el crede în această valoare, arătând că acest procent în patru ani nu înseamnă foarte mult.
Întrebat despre legea pensiilor pentru grupele I și II de muncă și legea privind majorarea salariilor profesorilor, Sârbu a spus că nu au fost trecute până acum termene exacte de aplicare a lor, răspunsul urmând să fie aflat la finalizarea bugetului pe 2009.
Totodată, Sârbu a subliniat că nici majorarea punctului de pensie de la 1 ianuarie 2009 nu este sigură, până nu se finalizează proiectul legii bugetului.
În ce privește indemnizațiile pentru creșterea copilului, Marian Sârbu a spus că „va trebui să vedem dacă putem finanța legea care ar trebui să intre de la 1 ianuarie în vigoare (de acordare a unei indemnizații pentru mame de 85% din salariu – n.r.)”.
În domeniul șomajului, Marian Sârbu a precizat că vor fi alocați 0,4-0,5 miliarde de lei, în funcție de ceea ce se va întâmpla pe piața muncii.
Membrii comisiilor parlamentare i-au mai adresat întrebări referitoare la sistemul unitar de salarizare, Sârbu precizând că nu vrea să dea termene clare privind finalizarea acestuia, dar că va face eforturi substanțiale în acest sens.
Sârbu a precizat că își dorește ca partenerii sociali să fie implicați direct în elaborarea proiectului de lege privind salarizarea unitară a bugetarilor. Totodată, el a arătat că statul ar trebui să se retragă din Consiliul Economic și Social (CES). În opinia sa, reprezentanții statului în CES au fost o frână în dialogul social, iar Consiliul ar trebui să fie o reflectare a opiniilor celor care nu sunt din Guvern.
