2. Sprijinul de la bugetul de stat nu acoperă decât parțial cheltuielile cultelor
Sprijinul de la bugetul de stat asigură doar în parte cheltuielile pentru salarizarea personalului clerical și neclerical al cultelor religioase. În Biserica Ortodoxă Română sunt foarte multe salarii plătite din fondurile proprii ale eparhiilor. De exemplu, în Administrația patriarhală doar o treime dintre salariați beneficiază de sprijin la salariu de la bugetul de stat, iar două treimi sunt plătiți integral din fondurile proprii ale Bisericii. La aceste cheltuieli salariale ale unităților bisericești se adaugă și cheltuielile pentru întreținerea clădirilor și plata utilităților (curent electric, apă, gaze, căldură, telefoane etc.), care sunt asigurate, cu mari eforturi, numai din veniturile proprii obținute din producerea și comercializarea de lumânări, calendare, cărți și obiecte religioase, vin liturgic și unele chirii.
Întreținerea și repararea lăcașurilor de cult, multe dintre acestea monumente istorice, au de asemenea o pondere importantă între cheltuielile pe care unitățile de cult le fac, cel mai adesea fără nici un sprijin al statului. Patrimoniul Bisericii este alcătuit, în majoritate, din lăcașuri de cult și din clădiri vechi, care necesită investiții importante pentru o funcționare normală.
Nealocarea în bugetul de stat pe 2010, în afară de sprijinul financiar pentru salariile personalului deservent, a nici unui ban pentru activități edilitare, sociale și educaționale, creează în cazul Bisericii Ortodoxe Române dificultăți în susținerea amplei opere sociale și educaționale pe care o desfășoară la nivel național. Cele câteva exemple de fonduri oferite prin Hotărâri de Guvern unor unități de cult ortodoxe sunt izolate și irelevante pentru fondul general al problemei. De altfel, toate fondurile de la bugetul public acordate cultelor sunt controlate și verificate periodic de Curtea de Conturi și alte instituții publice abilitate, în ceea ce privește respectarea destinației și a corectitudinii folosirii acestora.
Obiecția ASUR la Anexa XII, art. 8, par. 2 din Legea salarizării unitare (330/2009), privind posibilitatea majorării numărului de posturi pentru personalul clerical nu se justifică, deoarece majorarea numărului de posturi este legată de extinderea activităților pastoral-misionare, social-filantropice și cultural–educaționale ale Bisericii, în beneficiul unui număr cât mai mare de oameni în nevoi. În acest context, îi informăm pe reprezentanții ASUR că deși în ultimii ani Biserica Ortodoxă Română și-a intensificat activitatea pe care o desfășoară în societate, din anul 2008 nu a mai fost prevăzut nici un post suplimentar cu contribuție de la bugetul de stat.
3. Contribuțiile financiare de la serviciile religioase susțin activitatea parohiilor
Referitor la contribuțiile benevole pentru oficierea serviciilor religioase (botezuri, căsătorii, înmormântări), îi informăm pe reprezentanții ASUR că valoarea acestora este stabilită în fiecare parohie de către adunarea parohială la propunerea consiliului parohial, în funcție de posibilitățile materiale ale comunității de credincioși (cazurile sociale beneficiază de gratuitate și de sprijin din partea parohiilor). Contribuțiile sunt înregistrate în evidența contabilă a fiecărei parohii (supuse controlului financiar intern), fiind folosite pentru întreținerea lăcașului de cult și completarea salariilor personalului deservent (majoritatea asigurate integral din veniturile parohiilor).
În plus, pe lângă numeroase parohii funcționează așezăminte sociale (cantine, cabinete medicale, case pentru vârstnici etc.), finanțate parțial sau integral din veniturile proprii. Încercarea de generalizare, fără discernământ, din partea ASUR a unor cazuri izolate de indisciplină financiară în astfel de situații dovedește necunoașterea modului de organizare și funcționare a unităților bisericești ortodoxe (parohie, mănăstire, protoierie, eparhie și patriarhie) și a modului corect de gestionare a fondurilor în raport cu cei care le oferă. Așa se explică construirea celor peste 2000 de lăcașuri de cult și organizarea celor aproape 500 de așezăminte sociale – inclusiv cabinete medicale – de către Biserica Ortodoxă Română în ultimii 20 de ani cu fonduri provenite, în cea mai mare parte de la credincioși.
În ceea ce privește celelalte comentarii ale reprezentanților ASUR, acestea sunt doar încercări nereușite de justificare a unei atitudini ostile programate față de cultele religioase, întrucât secularismul antireligios și umanismul autosuficient sunt notele fundamentale ale asociației respective.
În concluzie, considerăm că, mai ales în vremuri de crize multiple, trebuie promovată cooperarea nu confruntarea între Statul laic și cultele religioase autonome spre binele comun al societății.
(Biroul de presă al Patriarhiei Române)
