„Să ne veselim, căci s-a născut pe pământ Maica Vieții…”

În ziua Nașterii Maicii Domnului se cade să ne veselim, căci s-a născut pe pământ Maica Vieții, Fecioara Maria, cea mai sfântă ființă omenească pe care a ales-o Dumnezeu mai înainte de întemeierea lumii, ca să nască pe Iisus Hristos de la Duhul Sfânt în Betleemul Iudeii. Să se bucure astăzi pruncii și fecioarele, copiii și tinerii, mamele și văduvele, preoții și călugării că ni s-a născut nouă mamă duhovnicească și cea dintâi rugătoare, mângâietoare și mijlocitoare înaintea Preasfintei Treimi.
Să mergem deci în Nazaretul Galileii, să-i aducem laude îngerești, pruncii și Fecioarei Maria, Preacuratei de Dumnezeu Născătoarei, care s-a născut din Sfinții Părinți Ioachim și Ana, la bătrânețile lor. Însă, pentru a lăuda pe prunca și Fecioara Maria, trebuie să avem inimă fără răutate, ca pruncii, și viață curată și neîntinată de păcate trupești. Pentru a lăuda pe aceea care avea să fie Maica Fiului lui Dumnezeu, trebuie să avem inimă de mamă, blândețe și răbdare de mamă, iubire și milă de mamă către toți. Altfel, rugăciunile noastre, darurile noastre, dacă ies din inimi pline de păcate, de ură și de răutate, nu vor fi primite de Preasfânta Fecioară Maria.
Cu aceste gânduri de bucurie și nădejde și cu inimi pline de milă și smerenie, să intrăm în sfintele biserici și, sărutând icoana Maicii Domnului, să-i adresăm cu credință această scurtă rugăciune: Ușa milostivirii deschide-ne-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine de nevoi, că tu ești mântuirea neamului creștinesc.