Sfera de interes a unei națiuni este indicator pentru importanța și puterea acesteia. Iar conținutul buletinelor de știri e relevant în acest sens. O națiune mică, lipsită de forță, care își caută încă propriul drum, va fi mereu interesată de ce se întâmplă în apropiere, pe uliță, de cine pe cine a mai agresat, cine de cine a divorțat sau ce năstrușnicii mai fac celebrii interlopi. Dincolo de curiozitatea naturală pentru aria din apropiere, pe care o are orice consumator de știri, națiunile debusolate par să aibă o apetență sporită pentru proximitate. Nu le interesează ce se întâmplă dincolo de satul sau de târgul lor, darămite în afara țării. Lumea largă este de fapt foarte mică, tărâm de „poveste” pentru naționalismul ce le alimentează nevoia de recunoaștere. La polul opus, se află națiunile puternice, care contează decizional și pe care le interesează nu doar oamenii și faptele, ci și consecințele. E destul să urmărim un jurnal de știri transmis de o televiziune britanică sau franceză și să constatăm ce pondere au știrile externe, fie că informația vine de la Bruxelles, Berlin sau Washington, fie că ceva se întâmplă în inima Africii. Totul e important și cu cât aflăm mai multe, cu atât înțelegem mai bine contextul și propriul rost. Accesul la informație este o libertate neprețuită de care ne bucurăm cu cât îl folosim mai mult. Sâmbătă, Ankara a blocat accesul pe teritoriul Turciei la site-ul Wikipedia, cea mai mare enciclopedie online din lume. Teoretic, atâta vreme cît noi, românii, nu suntem afectați, informația ar putea părea lipsită de importanță. Judecând mai mult însă, dacă rămâne valabilă, decizia Ankarei este extrem de gravă, iar în context internațional Turcia e foarte aproape, chiar dincolo de uliță. Dar ca să înțelegem ce ni se întâmplă, e nevoie să ridicăm ochii din pământ și să încercăm o privire de ansamblu, așa cum fac cei din clasele mari.