„Să dea socoteală”

– Așa consideră actuala conducere a Primăriei Suceava că trebuie să se întâmple cu fostul director economic al instituției, dacă acesta nu a administrat corect banii publici
– Un calcul sumar arată că prejudiciul de 64 de miliarde de lei vechi reținut de procurorii DNA în sarcina lui Neculai Bujor ar fi ajuns pentru achiziționarea a 15 autobuze noi pentru transportul local
Neculai Bujor, fostul director economic al Primăriei Suceava, a fost din nou prezent ieri la sediul Departamentului Național Anticorupție. În cele aproximativ 3 ore de audieri, Neculai Bujor a fost întrebat cu privire la metodologia de încheiere și derulare a contractelor pe care Primăria Suceava le-a semnat în perioada 2002-2004 cu firmele administrate de cumătra sa, Tamara Chiribucă. Pe de altă parte, actualul primar al municipiului Suceava, Ion Lungu, a declarat că a rămas surprins de valoarea mare a prejudiciului calculat de procurorii DNA. „Este normal și corect ca cei care administrează banul public să dea socoteală. Spre exemplu, cu cei 64 de miliarde de lei se putea rezolva problema transportului public de călători în municipiului Suceava. La ora asta am fi avut 15 autobuze noi și aveam un transport civilizat. De asemenea, cu suma respectivă se putea turna covor asfaltic pe o distanță de circa 15 km. În orice caz, erau investiții majore în beneficiul populației”, a opinat Lungu. Trebuie amintit că DNA Suceava început urmărirea penală pe numele lui Neculai Bujor pentru abuz în serviciu și luare de mită. În același dosar au fost puși sub învinuire fostul administrator al Primăriei Suceava Constantin Bâta și o magazioneră a instituției, Emilia Șveica. De asemenea, pentru dare de mită, fals în înscrisuri oficiale și evaziune fiscală s-a început urmărirea penală și împotriva Tamarei Chiribucă, dar și împotriva unui angajat la firmele acesteia.
– Afacerea terenului pe care s-a ridicat domeniul Bujor
Dacă în cazul afacerilor derulate de firmele Tamarei Chiribucă cu Primăria Suceava s-a intrat adânc în probleme, la dosar a apărut și o altă situație de încălcare a legii. Este vorba de terenul pe care Neculai Bujor și-a construit vila și anexele din strada Izvoarele Cetății, nr. 2. În 1997, printr-o Hotărâre a Comisiei Județene de Fond Funciar, 72 de persoane au fost împroprietărite în tarlaua Tătărași, în baza Legii 44/1994 privind veteranii de război. La acea vreme, pe actualul amplasament al curții fostului director economic al Primăriei Suceava figurau 6 proprietari. Nici unul dintre aceștia nu mai are acum nimic, beneficiile obținute ca urmare a calității de veteran de război fiind vândute de ei sau urmașii lor, chiar dacă legea interzicea acest lucru. Unul din veteranii de război care a înstrăinat pământul este Romulus Petraru. La mai puțin de un de la data împroprietăririi, bărbatul îi vinde lui Cezar Petraru, fiul său, întreaga suprafață de 5 ari, pentru suma modică de un milion de lei. Acesta își înzecește câștigul în aprilie 2003, când îi vinde Victoriei Saveta Bujor suprafața primită de tatăl său de la stat. Tot pentru 10 milioane de lei cumpără familia Bujor și cei 5 ari pe care Valentin Budescu i-a lăsat moștenire soției sale, Margareta Budescu. Situația este identică și în cazul soției defunctului Radu Brădățan. Pentru 10 milioane de lei, Stela Oltea Brădățan îi vinde terenul lui Neculai Bujor, încă din ianuarie 2000. Nici urmașii veteranului de război Teodor J. Mocanu nu pierd prea mult timp în a obține un câștig facil. Pe 9 martie 2004, Maria Mocanu și Mircea Ioan Mocanu, cei care au moștenit cei 5 ari de teren, îi vând lui Neculai Bujor suprafața respectivă, încasând în schimb 15 milioane de lei. O suprafață mai mică, de numai 36 mp, a cumpărat ex-directorul economic al Primăriei Suceava de la Vasile Vadan, un alt veteran de război. Terenul a fost „anexat” domeniului Bujor pentru un milion de lei. În doar 4 ani, în intervalul 2000-2004, ex-directorul economic al Primăriei Suceava a cumpărat 28 de ari de teren vizavi de Casa de Oaspeți, iar acum atât el, cît și cei care i-au vândut suprafețele respective trebuie să dea explicații.
Ce spune Legea 44/1994?
Articolul 22: „Terenurile de 500 mp cu care au fost împroprietăriți veteranii de război în vederea construirii de case pot fi transmise prin succesiune, dacă pe acestea au fost construite case de locuit în termen de 10 ani de la data dobândirii terenului. Moștenitorii veteranului de război pot dobândi terenurile neconstruite, dacă deschiderea succesiunii a avut loc anterior expirării termenului de 10 ani. Obligația de construire a casei de locuit revine și moștenitorilor în termen de 5 ani de la preluarea moștenirii”.