La Fălticeni a avut loc ieri festivitatea de redeschidere a Muzeului de Artă “Ion Irimescu” și a “Galeriei Oamenilor de Seamă”.
Manifestările au început la ora 10.00, la Biserica din Oprișeni, unde pictura este realizată de Ion Irimescu în anii studenției, cu o slujbă de pomenire a maestrului, oficiată de un sobor de preoți avându-l în frunte pe ÎPS Pimen, după care a urmat un moment de reculegere la mormântul unde Ion Irimescu și soția sa își dorm somnul de veci.
ÎPS Pimen a precizat la sfârșitul serviciului religios că „Ion Irimescu nu a uitat să lase moștenire un dar, o jertfă și la o biserică. Aici, în această biserică, jertfa e reprezentată de picturile realizate de Ion Irimescu”.
Oameni de cultură, prieteni și foști elevi ai maestrului, prezenți la Fălticeni
În Sala de festivități „Pictor Aurel Băeșu” a Muzeului de Artă „Ion Irimescu”, în fața sutelor de spectatori, academicienii Dan Hăulică și Alexandru Zub, Dan Nicolae, director în Ministerul Culturii, Alexandru Rădulescu și Alexandru Băișanu, vicepreședinți ai Consiliului Județean Suceava, Dan și Maria Hatmanu, împreună cu sculptorul Ilie Bostan, studenți ai maestrului, scriitorul Grigore Ilisei, pictorul Ion Grigore, scriitoarea Roxana Cristian, prof. univ. dr. Gheorghe Macarie, legătorii testamentari ai maestrului: prof. Gheorghe A.M. Ciobanu, prof. univ. dr. Dan Dascălu, scriitoarea Doina Cernica, sculptorul Liviu Rusu, scriitorul Mircea Oliv, arhitectul Ovidiu Alexievici, primarul municipiului Fălticeni, Cătălin Coman, și inițiatorul proiectului de reabilitare și modernizare a muzeului, fostul primar Vasile Tofan, au cinstit memoria lui Ion Irimescu și i-au reintrodus pe cei prezenți în atmosfera irimesciană, spiritul „patriarhului sculpturii românești” încununând această zi.
Dan Nicolae, director în Ministerul Culturii, a oferit Muzeului „Ion Irimescu” Steagul ce simbolizează „Zilele europene ale patrimoniului”. Aceste zile oferă oamenilor o oportunitate de a descoperi comori culturale care se află adesea extrem de aproape de locuințele lor, dar a căror existență le este, poate, necunoscută, în vreme ce alte astfel de comori sunt rareori accesibile publicului.
S-a îndeplinit dorința maestrului Ion Irimescu
Ziua de 12 septembrie 2012 a fost un prilej de bucurie pentru toți cei prezenți la Fălticeni, pentru că în această zi s-a îndeplinit una dintre dorințele maestrului Ion Irimescu, reamenajarea și punerea în circuitul național și internațional a muzeului pe care l-a iubit atât de mult și ni l-a lăsat moștenire. Primarul Cătălin Coman a promis cu ocazia tăierii panglicii inaugurale a muzeului că administrația locală, administrația județeană și Ministerul Culturii vor duce la îndeplinire și dorința testamentară a maestrului de realizare a Centrului Național Cultural de Studii și Creație „Ion Irimescu”.
Opera lui Ion Irimescu, un joc al iluziilor
În cadrul evocării personalității maestrului și conturării semnificației evenimentului de ieri, după mesajul adresat de ministrul Culturii, Puiu Hașotti, pictorul Dan Hatmanu s-a referit la relația de prietenie pe care a avut-o cu Ion Irimescu, fiind unul dintre apropiații maestrului încă din anii când îl avea ca profesor și împreună cu care a participat la expoziții internaționale de artă românească, încă din anul 1954, cu ocazia Bienalei de la Veneția. Dan Hatmanu a numit atât opera sa, cât și opera lui Ion Irimescu „un joc al iluziilor, un privilegiu rar pe care viața ni l-a rezervat și pentru care mulți dintre cei din jur ne respectă”. Scriitoarea Doina Cernica a făcut câteva referiri la interviurile pe care i le-a luat lui Ion Irimescu după venirea definitivă a acestuia la Fălticeni, interviuri care se regăsesc în paginile uneia dintre cărțile dedicate lui Ion Irimescu.
Pentru scriitoarea Roxana Cristian, Ion Irimescu este „întruchiparea Fălticeniului”, iar muzeul este ca „o pasăre Phoenix”, după aceste lucrări de renovare.
Ion Irimescu, „În timp și dincolo de timp”
Academicianul Alexandru Zub este un prețuitor al valorii și are „un puternic respect” pentru Ion Irimescu, reușind să atragă atenția auditoriului evocând o operă și o personalitate menită să reziste timpului, amintind de o reflecție, „arta supusă judecății timpului”. „Mi-am îngăduit, încercând să meditez puțin asupra acestei figuri, asupra acestui destin, să intitulez mica mea reflecție «În timp și dincolo de timp». Personaj, martor și interpret al epocii, pentru sculptorul Ion Irimescu, spiritul timpului este una dintre notele caracteristice ale operei sale. A trece prin veac fără a fi strivit, fără abateri grave și fără concesii nobile este o știință, o artă pe care Ion Irimescu a stăpânit-o cum puțini dintre contemporanii săi au făcut-o”, a spus academicianul Alexandru Zub.
„În România lipsește o memorie a instituțiilor”
Academicianul Dan Hăulică a venit la Fălticeni cu foarte mulți prieteni pentru a-l omagia pe Ion Irimescu, dar și pentru a-i celebra pe cei care au făcut posibilă redeschiderea acestui muzeu. Fostul ambasador UNESCO la Paris a organizat în anul 2004 o expoziție în orașul care îi era cel mai drag lui Ion Irimescu, Paris.
“Suntem veniți aici din locuri diverse, îndepărtate și, ceea ce ar putea fi disparitate esențială în adunarea noastră, dimpotrivă, constat de la început un fel de sentiment de coeziune tainică, care ne unește în omagiul pe care îl datorăm lui Ion Irimescu, dar și în omagiul pe care ni-l datorăm nouă înșine. Am conceput întâlnirea aceasta ca un fel de sobor al amintirilor, ocazie de a ne aduce laolaltă experiențe trăite, taina fiecăruia dintre noi sub un semn care să ne depășească pe fiecare dintre noi și să ne integreze unui mers laolaltă al unei societăți de atâtea ori traumatizată și care are nevoie de această unire. În România lipsește o memorie a instituțiilor. Avem câteodată recunoștința firească, legitimă, obligatorie față de uriași ai creației, precum Brâncuși, dar nu avem o cunoaștere și o recunoaștere pe măsură a instituțiilor care au încercat să zidească civilizat un fel de mers al lucrurilor culturale în rând cu lumea”, a spus academicianul Dan Hăulică
După vizionarea filmului “Irimescu”, a cărui prezentare a fost făcută de scriitorul Grigore Ilisei, directorul din Ministerul Culturii Dan Nicolae, vicepreședintele Consiliului Județean Alexandru Rădulescu și primarul Gheorghe Cătălin Coman au tăiat panglica inaugurală a muzeului.
Elemente de noutate, 13 sculpturi turnate în bronz
Cei prezenți au avut ocazia să viziteze muzeul, mulți dintre ei pentru prima oară, apreciind calitatea lucrărilor de modernizare și reabilitare. Redeschiderea Muzeului de Artă “Ion Irimescu” a adus și câteva noutăți, printre care se numără și 13 sculpturi turnate în bronz după închiderea muzeului, în urmă cu opt ani, și oferite în premieră spre vizionare publicului.
Prima parte a manifestărilor dedicate redeschiderii Muzeului de Artă “Ion Irimescu” s-a încheiat cu un moment muzical cu grupul cameral al Asociației “Fălticeni Cultural”, dirijor prof. Angela Focșa.
“Galeria Oamenilor de Seamă”, deschisă publicului
Directorul Dan Nicolae, vicepreședintele Consiliului Județean Alexandru Rădulescu și primarul Gheorghe Cătălin Coman au tăiat și panglica inaugurală a “Galeriei Oamenilor de Seamă”.
Primăria Fălticeni a finanțat din fonduri proprii reabilitarea clădirii în care funcționează “Galeria Oamenilor de Seamă”. În ultimii trei ani, muzeul a fost închis pentru lucrări de reabilitare și consolidare. Proiectul a vizat: refacerea lucrărilor de arhitectură, consolidarea structurii și refacerea instalațiilor electrice, apă, canalizare, încălzire etc.
De la ora 19.00, pe esplanada Muzeului de Artă “Ion Irimescu” a fost organizată o seară de muzică clasică cu Cvartetul Alhambra din Suceava.
