„S-a oprit gaterul”



„S-a oprit gaterul”
„S-a oprit gaterul”

„S-a oprit gaterul”
Nuse întîmplase niciodată să se oprească gaterul așa brusc. Toți cei ce lucrau la el se uitară mirați unii la alții și nu se puteau dumiri. Ce se întîmplase? Pe canalul de aducțiune nu mai venea apă. Loviturile puternice ale sloiurilor mari de gheață, ce alunecau de cîteva zile pe apa Moldovei, au distrus barajul. Această întîmplare neașteptată a întrerupt munca avîntată a gateriștilor”.
„Zori Noi”, Anul XIV, nr. 3823, Suceava, Martie 1960.
„Sacerdotul”
Sacerdotul sau, altfel spus, preotul, este cel ce oficiază misterul venirii lui Dumnezeu prin invocare și act, în locul, momentul și substanța anume pregătiră pentru aceasta. Cu alte cuvinte e cel ce împlinește sacrul prin cerere de adaos la nevoia celor pentru care se petrece acest proces. Și-n orice religie, astfel stau lucrurile, nuanțările fenomenologice ale descrierii oficiului prin care sacerdotul se definește variind în funcție de posibilitățile limbajului adecvat. În creștinism însă se poate observa cel mai bine acest lucru, ba chiar și transubstanțierea – prin care i se conferă preotului, adică săvîrșitorului ei, tocmai nota diferențială – fără a o putea explica totuși decît ca act mistic. E acel ceva, de fapt, ce-l deosebește pe sacerdotul Vechiului Testament (pentru care e clară proveniența a ceea ce-l face să fie ceea ce este: «Voi sfinți cortul întîlnirii și altarul, îl voi sfinți pe Aaron și pe fiii lui, ca să fie în slujba mea ca preoți și Eu le voi fi Dumnezeu»), de cel al Noului Testament, în care el, preotul, este nu numai mijlocitor, ci și săvîrșitor al tainei”.
„Acasă” (Supliment săptămînal România Liberă), Anul I, nr. 3, Martie 1990.



Recomandări