N-am auzit voce care să nu-și arate încântarea față de ansamblul arhitectonic ieșean Palas, frântură moldavă de autentică Europă a veacului XXI. Exclamațiile inițiale de uimire au lăsat loc unui sentiment tonic și confortabil, indus de racordarea izbutită a Iașiului la standarde edilitare europene. Drumul de la prima cupă de excavator până la inaugurare a fost, desigur, profund românesc – adică, o călcătură tare și o călcătură moale. Mai are vreun rost să răscolim stinsa cenușă a vechilor conflicte, câtă vreme aplauzele-s generalizate și felicitările curg gârlă? Are rost, fiindcă o repede ochire asupra măruntelor și marilor mizerii ale istoriei imediate poate servi ca învățătură. De minte – dacă efortul n-o fi prea mare.
Am luat la cercetat presa anilor 2004-2012 și, Doamne, ce am putut vedea! Ies imediat în prim plan acei câțiva poate sinceri, dar în deplină necunoștință de cauză, alții, pe cât de avizați, pe atât de rău intenționați, și o a treia categorie, a acelora ce-și bagă nasul unde nu le fierbe barem un ibric – doar așa, ca să se afle în treabă. Toți la un loc s-au străduit din răsputeri să bareze un proiect ce fie le depășea puterea de înțelegere, fie bruma de bună-credință cu care ne-am obișnuit, din inerție, să-i credităm.
Să citești și să nu crezi! „Proiectul Palas, în care se amestecă interesele, corupția, oportunismul, lașitatea, conformismul și ignoranța, unul dintre cele mai rușinoase episoade de lașitate colectivă din istoria Iașilor” (I.S. la Tele M, 17.X.2008). „Ziarul nostru a arătat, în edițiile trecute, că acest proiect (…) este extrem de păgubos pentru bugetul Iașilor” (Averea, 18.I.2006). „Proiectul Palas pe actualul amplasament al ștrandului municipal este o crimă adusă naturii și celorlalte monumente istorice (!) aflate în perimetru” (Evenimentul Zilei, 16.VI.2006). „Protest anti-Palas: un grup de intelectuali ieșeni consideră controversatul proiect o decizie iresponsabilă pentru viitorul orașului” (Ev. Z., 5.IV.2004). „Lucrările de la Palas nemulțumește (sic!) vecinii” (Fl. Iș., 27. VII.2007). „Principalele pericole pentru integritatea urbană a orașului (sic!) sunt reprezentate de proiectul Palas. Cinci organizații ale societății civile au hotărât, în urma unor consultări în cadrul Federației pentru Salvarea Identității Orașului Iași…” (Newsiasi, 6.VIII.2006).
„Proiectul Palas este o mizerie. Aceasta este părerea tuturor celor adunați aseară la ora 18 în fața Palatului Culturii” (TeleM, 21.VIII.2007). „Este un masacru cum, probabil, Curtea Domnească nu a mai suportat de la invazia tătarilor din 1214” (TeleM, 30.IX.2008) – nota noastră: Curtea Domnească ieșeană datează abia din sec. XV… „Construcția ansamblului imobiliar Palas este ilegală, susțin consilierii locali și județeni ai PDL” (Adevărul de Seară, 20.X.2008). „Ceea ce se întâmplă în spatele Palatului Culturii este o crimă” (Cosmin Gușă la TeleM, 8.II.2009). „Palas este axis mundi al răului (…). Afacerea Palas a transformat inima istorică a acestui oraș într-o tarla evaluată cu cinism la metru pătrat și cuantificată în euro” (Iasicastiga.ro, 9.II.2009). „La Iași este un proiect scandalos în spatele Palatului Culturii” – declară ministrul Culturii, Theodor Paleologu (Iasicastiga.ro, 1.VI.2009). „Prefectul somează primăria și Inspectoratul pentru Construcții să oprească șantierul Palas” (Iasicastiga.ro, 7.II.2009). Și tot așa înainte.
Pe câțiva din grupul vehemenților intelectuali contestatari ai proiectului i-am zărit bine postați în jurul meselor cu bucate la cocteilul inaugural al ansamblului Palas, și-i întâlnesc din când în când plimbându-și cu încântare nepoții pe aleile noului parc. N-aș zice că arată pic de… rușinică.
