Rușii lipoveni din localitățile sucevene, dar și toți ortodocșii de stil vechi sărbătoresc Crăciunul miercuri, 7 ianuarie. Cei mai mulți ruși lipoveni locuiesc în localitățile Lipoveni, Climăuți/Mușenița, Manolea, Rădăuți, Fălticeni, Gura Humorului, municipiul Suceava etc.
De pe mesele lipovenilor nu lipsesc, de Crăciun, „haladet” – piftia specială, care se servește cu hrean, tăițeii fierți în supă de pasăre „lapsa”, sărmăluțele în foi de viță-de-vie sau varză. Peștele nu lipsește de pe masa de Crăciun, regăsindu-se preparat în ciorba de perișoare sau chifteluțe. La desert, se servesc cozonac cu nucă, colțunași cu brânză „vareniki”, alte specialități rusești, „pirajki” sau simple prăjiturele.
În ziua de Crăciun, imediat după servirea mesei încep să apară și colindătorii, grupuri de fete și băieți, care colindă în casă, în fața icoanei cu candela aprinsă, singurul colind fiind cântarea bisericească „Hristos Rajdaetsea”.
Colindul se începe de la casa preotului satului și se continuă cu celelalte gospodării. Cei care nu au terminat de colindat în prima zi pot continua și în a doua zi de Crăciun. Colindele au menirea de a vesti Nașterea pruncului Iisus Hristos, veste care este primită cu bucurie de fiecare gazdă. Credincioșii suceveni care țin sărbătorile după calendarul iulian susțin că au grijă să nu piardă obiceiurile păstrate de la străbunii lor și își educă copiii în același spirit. Lipovenii nu sunt singurii care sărbătoresc Crăciunul pe 7 ianuarie, alături de ei fiind și ucraineni, greci, sârbi etc. și toți românii care țin sărbătorile după calendarul iulian.
„Cele mai reprezentative tradiții ale lipovenilor sunt cele legate de Maslenița – Săptămâna Brânzei și a Laptelui, ce precede intrarea în Postul Mare, când petrec, cântă melodii vesele și servesc preparate specifice, precum varenniki, blinî, piroghi. La acestea se adaugă sărbătorile de Florii, de Paști și de Crăciun (lipovenii nu au colinde, doar un singur cântec ce vestește Nașterea Domnului). De sorginte slavă, rușii lipoveni sunt urmașii staroverilor (adepți ai credinței ortodoxe de rit vechi din Rusia), care și-au părăsit patria în urma schismei din Biserica Oficială Rusă. În România, marea majoritate a comunității rușilor lipoveni trăiește în județul Tulcea, dar și în Constanța, Iași, Suceava, Brăila, București”, conform datelor publicate de Centrul Culturii Tradiționale Suceava.
- 6 ianuarie, Ajun de Crăciun la lipoveni și la ortodocșii de stil vechi
În Ajunul Crăciunului, pe 6 ianuarie 2026, pe mesele credincioșilor de stil vechi se pun 12 feluri de mâncare, în numele celor 12 apostoli. Aceștia păstrează calendarul iulian și așteaptă în această zi să le intre preotul în case, „mersul cu icoana”, un ritual liturgic prin care se vestește apropierea praznicului Nașterii Domnului Iisus Hristos (7 ianuarie).
De pe mesele unor familii de ortodocși de stil vechi din localități sucevene precum Slătioara, Păiseni, Roșiori, Vatra Dornei, Izvoarele Sucevei, Mănăstirea Humorului, Râșca, Slatina, Baia, Bogdănești, Drăgușeni, Fălticeni, Mălini, Rădășeni, Slatina, Șaru Dornei, Vadu Moldovei etc. nu vor lipsi turtele cu nucă, ce poartă denumirea de „scutecele Domnului”.
Gospodinele pregăteau în trecut (în unele zone se mai ține și astăzi această tradiție) 12 feluri de mâncare, printre care amintim grâu fiert amestecat cu nucă și zahăr, bob fiert, mazăre, compot de prune afumate, sarmale de post cu hribi, cozonac cu mac sau cu nucă de post și turtă cu nucă. Toate aceste bucate, după cum ne-au povestit câțiva ortodocși de stil vechi, se mănâncă în Ajunul Crăciunului, după plecarea preotului, seara, când toți membrii familiei se adună într-o cameră, unde sunt așezate o icoană cu Nașterea Domnului și o candelă aprinsă. În fața acestei icoane toate persoanele din casă se închină.
- Slujbă de Crăciun, la Mănăstirea Slătioara
Crăciunul la credincioșii de stil vechi din județ este cinstit după tradițiile locului. La unele biserici de stil vechi, în Ajunul Crăciunului, se adună copii și tineri, frumos îmbrăcați în costume populare, care, după slujba de priveghere, cântă colinde.
Sărbătorile „pe vechi”, cum se spune, după calendarul iulian, îi adună pe suceveni acasă, se reunesc familiile și sărbătoresc împreună, pentru că Nașterea Domnului este o sărbătoare a bucuriei, a familiei.
Sediul Mitropoliei Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România este la Mănăstirea Slătioara (comuna Râșca), unde va avea loc, de Crăciun, o slujbă arhierească. Evloghie Nica este noul mitropolit al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi, care a fost întronat pe 1 septembrie 2024, la Catedrala Mitropolitană „Pogorârea Sfântului Duh” din Slătioara, reședința Mitropoliei Bisericii Ortodoxe Române de Stil Vechi. În Ajunul Crăciunului, la Mănăstirea Slătioara se va face Vecernia (slujba de seară), urmată de slujba de Priveghere a Nașterii Domnului. Ortodocșii de stil vechi sărbătoresc revelionul în noapte de 13 spre 14 ianuarie 2026 și Boboteaza pe 19 ianuarie.
