În sălile Palatului Poporului, al lui Nicolae Ceaușescu, idealismul american s-a confruntat cu un Kremlin beligerant, căruia i s-a alăturat Germania, iar Statele Unite au pierdut această luptă, comentează Wall Street Journal, în ediția electronică.
Câștigătorul clar la București a fost președitnele rus Vladimir Putin, care nici măcar nu s-a aflat în oraș, adaugă publicația citată. Cu prilejul ultimului său summit NATO, liderul american George W. Bush s-a dovedit incapabil de a convinge Germania să accepte acordarea Planului de Acțiuni pentru Aderare Ucrainei și Georgiei.
În vara lui 2001, înaintea creării „doctrinei Bush” după atentatele de la 11 septembrie, liderul american s-a angajat să facă din răspândirea libertății în Europa o prioritate, integrând ulterior în alianță șapte foști sateliți ai URSS, inclusiv România, iar ulterior a sprijinit revoluțiile pașnice din Ucraina și Georgia.
Confruntările de la București au avut ca miză dreptul foștilor vasali ai Rusiei de a-și părăsi trecutul și a se încadra pe o direcție prooccidentală. Dacă Rusia nu are nici un interes în Kosovo, iar instalarea scuturilor antirachetă nu reprezintă nici un pericol pentru aceasta – ambele dosare criticate ferm de Moscova – scoaterea Georgiei și a Ucrainei din sfera sa de influență este o miză uriașă. Germania a înclinat balanța în favoarea Kremlinului în această dispută.
„Pare o capitulare în fața Rusiei”, a declarat Oleh Rybaciuk fost vicepremier al Ucrainei. Oficialii georgieni se tem că Rusia ar putea stimula tensiunile în regiunile separatiste, scenariu cât se poate de plauzibil în opinia analiștilor.
Decizia privind Ucraina și Georgia va fi însă revizuită anul acesta, iar spre sporirea credibilității NATO, cu cât mai curând, cu atât mai bine.
