În ajunul Rusaliilor se țin Moșii de vară sau de Rusalii – cu târguri unde oamenii găsesc cele necesare pomenilor, dar și prilej de veselie. Se crede că sufletele morților (moșilor), după ce părăsesc mormintele în Joia Mare (cea de dinaintea Paștilor), se preumblă printre cei vii, înapoindu-se la locul lor în Ajunul Rusaliilor.
De Rusalii este obișnuit și faimosul joc al călușarilor (executat de cete de flăcăi), dans constând din săritul peste foc pentru a scăpa de iele – zâne rele.
Și tot ca la Paști, erau oprite îngenunchierea și postirea în toate zilele Cincizecimii, erau interzise jocurile din circuri și spectacolele păgâne. Casele se împodobeau cu flori și ramuri verzi de nuc sau de tei, obicei moștenit de la evrei.
În biserici, se aduc și astăzi ramuri verzi de tei sau de nuc, care se binecuvintează și se împart credincioșilor, acestea simbolizând limbile de foc ale puterii Sfântului Duh, care s-a pogorât peste Sfinții Apostoli.
Pogorârea (Coborârea) Duhului Sfânt este sărbătoarea întemeierii Bisericii.
În România, prin decizia Parlamentului în 2008, oficial, sunt două zile libere de Rusalii: duminica Rusaliilor și luni – a doua zi de Rusalii.
(Elvira Gheorghiță, elvira@mediafax.ro)
Rusaliile au devenit, pe lângă Paști, a doua sărbătoare rezervată botezurilor
