Rusaliile, adică Pogorârea (Coborârea) Duhului Sfânt reprezintă unul dintre marile praznice împărătești ale Mântuitorului. Sărbătoarea este prăznuită de creștini duminica – la 50 de zile după Paști / având deci data schimbătoare – și marchează Coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Iisus Hristos (eveniment care a avut loc în ziua Rusaliilor Evreilor – care pe atunci era o sărbătoare agricolă de bucurie, în care se oferea pârgă din roadele pământului).
Cincizecimea este o denumire de sorginte Greacă, care arată că sărbătoarea are loc la 50 de zile după Paști. Sărbătoarea de Rusalii este a încheierii lăuntrice a noului legământ al harului și iubirii, prin Coborârea Sfântului Duh, reprezentând și consacrarea solemnă a bisericii întemeiate de Iisus Hristos. Duhul Sfânt nu este dăruit numai bisericii în ansamblu, ci și fiecărui creștin în parte, cu darurile sale. Apostolul Pavel acorda importanță acestei sărbători (pentru comunitățile creștine care aveau vii înaintea ochilor roadele și mărturiile acelei zile de întemeiere a Bisericii, împreună cu minunile Duhului Sfânt, sărbătorirea anuală a coborârii Duhului Sfânt era de la sine înțeles). Duhul Sfânt, sub chipul unor limbi de foc, a umplut de darurile sale pe apostoli, pentru început aceștia căpătând marea putere de a grăi în limbi străine, necunoscute de ei până atunci. Spre mirarea multor oameni aflați în Ierusalim, cei 12 au început să facă cunoscută învățătura Mântuitorului către neamuri, în diferite limbi, deși acești ucenici erau știuți de mulți dintre cei prezenți ca fiind Evrei simpli, în nici un caz preocupați de învățarea limbilor străine (trimiterea Duhului Sfânt peste ucenicii săi o vestise mai demult Mântuitorul). Când Duhul Sfânt s-a pogorât peste apostoli, aceștia au devenit “preaînțelepți”, fiind umpluți “de lumina, râvna și toate harurile dumnezeiești”; abia după acel moment, ucenicii Domnului au ieșit în toată lumea, săvârșind minuni, întorcând pe păgâni de la închinarea idolilor, aducând – de la oameni simpli la împărați – pe mulți la credință. Începutul a avut loc chiar în acea zi a Pogorârii / Coborârii Duhului Sfânt când – în urma predicii apostolului Petru – “ca la 3000 de suflete” au crezut în Hristos, alcătuind prima comunitate creștină. Rusaliile au devenit, pe lângă Paști, a doua sărbătoare rezervată botezurilor. În Ajunul Rusaliilor se țin Moșii de Vară sau de Rusalii – cu târguri unde oamenii găsesc cele necesare pomenilor dar și prilej de veselie; se crede că sufletele morților / moșilor, după ce părăsesc mormintele în Joia Mare (cea de dinaintea Paștilor), se preumblă printre cei vii, înapoindu-se la locul lor în Ajunul Rusaliilor. Legat de Rusalii este și faimosul joc al Călușarilor (executat de cete de flăcăi), dans ritual originar din săritul peste foc pentru a scăpa de iele – zâne rele. Membrii Bisericii sunt credincioșii împreună cu ierarhia; credincioșii nu sunt elemente pasive în Biserică, ci împreună lucrători cu preoții pentru mântuirea lor dar după măsura darului primit de ei, silindu-se să cunoască și să aprofundeze adevărurile de credință, să se purifice de patimi, dăruindu-se lui Dumnezeu ca făpturi noi în Hristos. Pogorârea / Coborârea Duhului Sfânt este sărbătoarea întemeierii Bisericii. În România, prin decizia Parlamentului în 2008, oficial sunt 2 zile libere de Rusalii: duminica Rusaliilor și luni – a doua zi de Rusalii.
(sursa: www.calendarintercultural.ro)
