Ministrul Administrației și Internelor (MAI), Ioan Rus, a declarat că actualizarea listelor electorale va presupune un „mini-recensământ”, care va fi făcut de autoritățile locale până în 24 august, prin vizite foarte scurte, de „trei secunde”, de la domiciliul românilor.
„CC a cerut Guvernului să dea o listă finală, verificată încă o dată. Bun, asta înseamnă un mini-recensământ, practic, în România, dar sigur fără atâtea capitole cât avea recensământul. Aici e da sau nu, există sau nu există cetățeanul respectiv. Autoritățile publice locale, care au de fapt, sarcina legală de a introduce date în bazele de date, Ministerul Administrației fiind doar administratorul acestora, autoritățile se vor organiza, astfel încât să facem acest lucru până în 24 august, de fapt, să termine ei la nivel local, astfel încât la sfârșitul lunii să-l putem da CC acest rezultat”, a spus Rus, într-un interviu la RFI.
Rus consideră că termenul de 24 august pentru realizarea acestui mini-referendum este unul fezabil pentru verificarea concordanței dintre datele de pe liste și situația reală. „Mi se pare fezabil, pentru că autoritățile publice locale au suficiente resurse și le vom sprijini și noi, dacă este cazul, cu instituțiile descentralizate ale statului, astfel încât să reușim acest lucru, să verificăm dacă sunt morți care figurează pe listele de vot și nu au fost radiați, dacă există comunicări de la justiție cu cetățeni care au drepturile civile suspendate și se mențin totuși pe listă, dacă sunt bolnavi care medical sunt scoși de pe liste și totuși există și alte situații care eventual în acest moment nu ne dăm seama care sunt”, a afirmat demnitarul.
Întrebat pe ce bază și în ce mod va fi realizat, concret, mini-recensământul, ministrul Administrației și Internelor a precizat că Guvernul ar urma să emită la începutul săptămânii viitoare un act normativ prin care să împuternicească primăriile pentru activitatea de verificare a datelor în teren. „O facem direct pe secțiile de vot. Fiecare secție de votare are o mie și ceva de persoane. Acolo sunt listele. Nu verificăm altceva decât concordanța între componența nominală a listei și existența persoanei fizice. Și va trebui să meargă… Va trebui luni sau marți o Hotărâre de Guvern, prin care împuternicim instituțiile descentralizate, primarii, mă rog, cine vom stabili, să facă acest lucru, da. Numai că la recensământ sunt o sută de formulare, că acolo e recensământul populației și locuințelor. O discuție de acest fel acolo durează o jumătate de oră, aici durează trei secunde”, a declarat Ioan Rus.
Întrebat ce se va întâmpla în cazul celor care nu vor fi găsiți acasă la acest demers, ministrul a spus că, în mediul rural, se va merge pe soluția întrebării vecinului și a admis că, la orașe, va fi „mai complicat”. „La nivelul comunităților rurale, de exemplu, întrebi vecinul: „mă, Popescu Vasile există?”. „Există de-adevăratelea”. Acolo, dacă merg primarul și câțiva locuitori de nădejde ai satului, rezolvă asta în trei zile, în fiecare sat. La oraș va fi mai complicat. O să vedem. Am cerut tuturor primăriilor, prefecților, până marți să ne dea și sugestii și eventuale probleme care ei anticipează că pot apărea, astfel încât să le putem rezolva”, a spus Rus.
Înainte de referendum, listele au fost actualizate de primării
În același interviu, ministrul Administrației și Internelor a declarat că, înainte de referendumul din 29 iulie, listele electorale au fost actualizate de primării. „Înainte de referendum s-a făcut actualizarea cu primarii, toți primarii au făcut acest lucru și listele acestea actualizate au fost utilizate la referendum. După aceea, au apărut o serie de contestații și o serie de discuții la televiziuni, la radiouri, în spațiul public. Ca să eliminăm toate aceste potențiale suspiciuni, facem și acest lucru, la dorința CC”, a spus el.
Totodată, Rus a subliniat că nu a negat niciodată cifrele trimise la Curtea Constițională de instituția pe care o conduce, în urma solicitării CC. ” Nu, nu am negat niciodată! Ministerul a trimis datele cu care am operat la referendum și în legătură cu întrebarea dacă acele liste sunt sută la sută valide, nu există nici un mort sau vreunul care nu are drepturi, asta chiar nu putem confirma, pentru că poate să existe cineva, poate să existe, dar am evocat doar posibilitatea de a exista și o astfel de situație, care chiar poate exista”, a explicat demnitarul.
Întrebat dacă Executivul și-ar dori ca românii cu domiciliul străinătate să nu fie trecuți pe listele din țară, Ioan Rus a spus că „nu există” o astfel de intenție, explicând pe ce categorie de listă se află fiecare român cu drept de vot aflat în străinătate. „Există români care lucrează în străinătate, au reședință în străinătate și se află pe listele electorale permanente în România. Ei nu pot fi radiați de pe aceste liste, pentru că noi ne desfășurăm activitatea într-un cadru instituțional, legal, existent azi în România. Și el în orice… cu o oră înainte de a fi un referendum, de exemplu, se poate decide să vină să voteze în România, unde se află pe o listă electorală permanentă. Există o altă categorie de români, care au domiciliu stabil în străinătate, dar de asemenea nu și-au părăsit cetățenia. Aceștia cu domiciliul stabil au un pașaport special și votează în străinătate, pe liste suplimentare, ca și ceilalți, dar aceia sunt radiați de pe listele permanente din România și votează la dorința lor acolo. Și acea categorie are dreptul să voteze în favoarea unei alegeri în România. Și există o altă categorie de cetățeni români care au renunțat la cetățenia română (…) și atunci el are dreptul unui cetățean în țara unde s-a stabilit. Acela nu mai este nici pe o listă suplimentară, nici pe o listă permanentă. Deci nu se pot șterge oamenii de pe listă, dacă vrea cineva. Este un cadru legal, în care aceste lucruri se operează”, a explicat ministrul.
