Ioan Rus a declarat că pe listele electorale pentru alegerile locale au fost 18.315.880 de cetățeni cu drept de vot, iar pentru referendum, aceste liste au fost curățate de alegători care într-un fel sau altul nu mai aveau drept de vot, fiind trecute 18.294.514 persoane, cu 21.366 mai puține.
Ioan Rus a anunțat, luni, că și-a înaintat demisia de onoare din funcția de ministru al Administrației și Internelor, pentru că este un politician onest, corect, iar în ultimele zile asupra lui au fost făcute presiuni începând de la Traian Băsescu și continuând cu Crin Antonescu, lucru inacceptabil.
Înainte de a-și anunța demisia, Ioan Rus a explicat evoluția numărului persoanelor cu drept de vot însrise pe listele electorale permante între alegerile locale și referendumul pentru demiterea președintelui, menționând că la cel de-al doilea scrutin au fost cu 21.366 mai puține persoane.
„Ministerul Administrației și Internelor a organizat în primăvară alegerile locale pe baza listelor electorale și a calendarului aprobat de Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu. Atunci erau 18.315.880 de cetățeni cu drept de vot în România. Modul în care au fost organizate alegerile locale nu a fost de natură să suscite extrem de multe critici din partea niciunui partid politic. De aceea considerăm că au fost bine organizate”, a spus Ioan Rus.
El a adăugat că la scurt timp după alegerile locale au început pregătirile pentru referendum, iar listele electorale permanente au fost „curățate” de persoanele care nu mai aveau drept de vot.
„La foarte scurt timp s-a organizat referendumul pentru demiterea președintelui Traian Băsescu. Prin efortul tuturor autorități publice locale, specialiști de la Direcția de Evidență Informatizată și Administrarea Bazelor de Date, aceste liste au fost curățate de persoane care într-un fel sau altul nu mai aveau drept de vot, astfel încât pe liste pentru referendum au fost 18.294.514 cetățeni, cu 21.366 de persoane mai puțin”, a precizat Ioan Rus.
El a mai spus că după referendum, Curtea Constituțională a cerut MAI informații despre aceste liste, ministerul comunicând atât aceste date, cât și faptul că sunt „unele vulnerabilități” privind precizia în cazul persoanelor care există pe listele electorale din România, din diverse motive.
„După acest referendum, pe care din nou credem noi că l-am organizat suficient de bine sau chiar bine, Curtea Constituțională ne-a cerut date privitor la aceste liste, iar ministerul a dat aceste informații, de asemenea informând Curtea asupra faptului că există unele vulnerabilități în legătură cu precizia cu care noi putem măsura ceea ce înseamnă persoanele care există pe listele electorale din România, din diverse motive. Acest lucru, conducerea ministerului l-a făcut nu pentru a bloca sau obstrucționa o decizie a Curții Constituționale, ci din contră pentru corecta informare a Curții și astfel încât deciziile să fie luate în absolut cunoștință de cauză cu toate aspectele legate de această problemă. Dat fiind faptul că în acest moment lucrăm cu o anumită infrastructură umană, logistică această problemă”, a spus Ioan Rus.
El a arătat că, din cel moment, asupra lui și a MAI au fost făcute nenumărate, presiuni, aprecieri „de către politicienii români, începând cu Traian Băsescu și terminând cu Crin Antonescu”.
„Din punctul meu de vedere și al ministerului, este complet inacceptabil. Eu sunt un politician onest și corect, iar limitele deminităților mele mi le stabilesc singur, motiv pentru care astăzi mi-am înaintat demisia de onoare din funcția de ministru al MAI. Eu nu pot accepta ca MAI să fie părtaș la nimic din ceea ce înseamnă lege și respectarea legii în România”, a spus Ioan Rus.
Ulterior, Ioan Rus a anunțat că și ministrul delegat pentru Administrație, Victor Paul Dobre, și-a înaintat demisia din funcție.
Victor Paul Dobre a confirmat, luni, pentru MEDIAFAX, că și-a înaintat demisia din funcție, el precizând că a făcut acest lucru „din motive personale” și că va comenta mai mult „altădată”.
Ioan Rus și-a anunțat demisia după ce, vineri, premierul Victor Ponta spunea că situația a demonstrat că afirmația ministrului de Interne din 24 iulie, conform căruia numărul total al cetățenilor cu drept de vot este de 18,2 milioane de persoane, nu a fost adevărată, adăugând că vrea să rezolve cererea Curții Constituționale și apoi să stabilească responsabilii.
Victor Ponta arăta că Ioan Rus și Victor Paul Dobre au semnat adresa de trimitere a datelor pentru numărul de CNP-uri, existentă la serviciul de evidență a persoanei la nivel centralizat, dar că judecătorii Curții au cerut date reale privind listele electorale permanente.
Premierul mai declara că cetățenii români cu domiciliul în străinătate își păstrează dreptul de vot, dar ar trebui scoși din listele electorale din România dacă trăiesc efectiv în altă țară.
Președintele suspendat Traian Băsescu declara că nicio lege nu permite Guvernului să scoată de pe listele electorale pe românii cu domiciliul sau rezidența în străinătate, el arătând că la referendum de fapt ar fi trebuit incluși pe listă și 460.000 de români cu locuință în afara țării.
Traian Băsescu mai spunea că Guvernul vrea să mute la autoritățile locale responsabilitatea pentru ilegalitățile de la referendum, el atenționându-i pe primari „să nu intre într-un joc din care ieșirea nu poate fi decât într-o celulă”.
Ioan Rus declara, vineri, că actualizarea listelor electorale va presupune un „mini-recensământ”, care va fi făcut de autoritățile locale până în 24 august, prin vizite foarte scurte, de „trei secunde”, de la domiciliul românilor.
Curtea Constituțională a anunțat, în 3 august, că termenului stabilit pentru examinarea respectării procedurii pentru organizarea și desfășurarea referendumului a fost preschimbat din 12 septembrie în 31 august, în vederea asigurării soluționării cu celeritate a cauzei.
În 2 august, Curtea Constituțională anunța că a amânat până în 12 septembrie decizia privind referendumul, menționând că a primit date „contradictorii” privind listele electorale permanente.
Curtea Constituțională a solicitat Guvernului României ca până la 31 august 2012 să transmită listele electorale actualizate în baza cărora s-a desfășurat refendumul din 29 iulie 2012.
Luni, Curtea Constituțională a revenit cu o adresă către Guvern în care precizează că a solicitat listele electorale permanente, actualizate conform Legii 3/2000 privind desfășurarea referendului și listele în baza cărora s-a organizat consultarea populară din 29 iulie, nu „actualizarea listelor” de alegători.
Amânarea unei decizii privind referendumul a survenit datelor contradictorii transmise Curții în datele de 1 și 2 august, de către Serviciul de Evidență a Populației al Ministerului Administrației și Internelor.
MAI a transmis CC două adrese, în prima confirmând cifra de 18.292.514 persoane cu drept de vot, iar în cea de a doua admițând că nu își poate asuma veridicitatea acesteia, iar competența de verificare a listelor revine Autorității Electorale Permanente (AEP), care spune însă că nu are date proprii care să indice numărul alegătorilor.
În adresa din 1 august, MAI confirmă numărul alegătorilor anunțat înaintea referendumului de demitere a președintelui și precizează că actualizarea datelor din listele electorale permanente este o responsabilitate a serviciilor publice comunitare locale de evidență a persoanelor, din subordinea autorităților publice locale.
Răspunsul transmis CC de MAI în 2 august menționează că în liste se pot regăsi persoane decedate sau cetățeni care au plecat din țară, ceea ce ar putea afecta numărul cetățenilor din listele permanente.
Prezența persoanelor decedate pe listele electorale este explicată prin necomunicarea datelor de deces de către ofițerii de stare civilă la serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor, neoperarea datelor de către serviciile de evidență a persoanelor, necomunicarea persoanelor decedate în străinătate de către familie sau de către autoritățile străine, neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă de către primari a obligației de actualizare a listelor electorale permanente.
În ceea ce privește cetățenii români care au plecat din țară, MAI spune că aceștia au obținut documente ale statului străin în care s-au stabilit, dar figurează încă în evidențele din țară întrucât nu și-au reglementat statutul juridic față de statul român.
