Cinstim moaștele sfinților pentru că ele sînt pline de har și vindecătoare de boli, fiind bine mirositoare și nestricăcioase, pentru viața sfîntă și curată pe care au dus-o sfinții înaintea lui Dumnezeu.
Bolnavii care se vor ruga cu credință, cerînd ajutor sfinților înaintea cinstitelor moaște, primesc har, sănătate și cele de folos.
Din Noul Testament aflăm că numai atingerea de umbra și hainele Sfinților Apostoli vindeca pe cei bolnavi.
De asemenea, cinstim Sfintele Icoane pentru că ele reprezintă chipul Mîntuitorului întrupat, chipul Maicii Domnului cu Pruncul Iisus în brațe, care se roagă neîncetat pentru noi, și chipul Sfinților care au purtat în ei pe Dumnezeu și s-au jertfit pentru Hristos pe pămînt, iar în cer se roagă pentru toată lumea.
Icoanele se sfințesc de Biserică și unele sînt făcătoare de minuni, primind har deosebit în ele, atît pentru rugăciunile sfinților respectivi, cît și pentru credința și lacrimile credincioșilor care le cer ajutor.
În trecut, se obișnuia ca după trei Sfinte Masluri, dacă bolnavii nu se ameliorau din cauza unor păcate grele, să fie îndrumați pe la Sfintele Moaște și la Icoanele făcătoare de minuni. Alții mergeau la preoți și duhovnici harismatici cu viață deosebită și se ușurau de suferințele lor. Iar cei care aveau de la Dumnezeu un canon mai greu de îndeplinit, răbdau boala cu bărbăție pînă la moarte și ajungeau la o înaltă trăire duhovnicească. Ba, unii dintre ei, deși suferinzi, dobîndeau harul vindecării și alinau suferințele altor bolnavi, spre lauda lui Dumnezeu, iar pe ei nu se tămăduiau.
În Viețile Sfinților și în scrierile patristice citim despre multe minuni și vindecări de boli. Unii vindecau bolnavii prin rugăciune și punerea mîinilor pe capul lor, mai ales preoții. Alții atingeau bolnavii cu hainele lor și cu Sfînta Cruce și îi tămăduiau. Alții îi vindecau prin atingerea de Sfintele Icoane și prin stropire cu agheasmă. Iar cei mai mulți, știind că oamenii se îmbolnăvesc din cauza păcatelor lor și ale părinților copiilor pînă la al 4-lea neam, posteau și se rugau împreună cu bolnavii și rudele lor, un anumit timp. Apoi îi dezlegau de păcate prin spovedanie, le făceau Sfîntul Maslu și bolnavii se vindecau pe măsura credinței și a pocăinței lor. Iar cei care nu părăseau păcatele de moarte, nu se vindecau sau se îmbolnăveau mai greu.
Un părinte sfînt, simțind cu duhul că a fost adusă o femeie bolnavă la poarta mănăstirii, a trimis ucenicul să-i spună: „Femeie, părăsești păcatul cutare ca să te vindeci sau te întorci acasă nevindecată”. După ce bolnava s-a căit de păcatul ei ascuns și l-a mărturisit, cuviosul a zis ucenicului: “Întrucît femeia și-a mărturisit păcatul și a făgăduit că nu-l mai face, ia haina mea și toiagul și te atinge de trupul ei și se va vindeca și la suflet și la trup” și s-a întors sănătoasă la casa ei.
Sfîntul Grigorie Decapolitul, ale cărui Sfinte Moaște se află în Mănăstirea Bistrița din județul Vîlcea, făcea numeroase minuni de vindecare. Odată, a venit la el un creștin bolnav și-l ruga să-l vindece. Dar cuviosul nu voia. Atunci el a intrat pe ascuns în chilia Sfîntului și s-a culcat în patul lui și îndată s-a făcut sănătos.
Moaștele Sfintei Parascheva de la Iași, de asemenea, au făcut și fac nenumărate minuni de vindecare. O femeie bolnavă a fost consultată de medici și aceștia i-au diagnosticat un cancer. Înainte de internare pentru operație, s-a închinat la racla Sfintei Parascheva și a citit cu lacrimi Acatistul ei, ca să scape cu bine. După internare, la ultima consultație înainte de operație, a fost găsită sănătoasă și s-a întors acasă, mulțumind lui Dumnezeu.
La moaștele Sfîntului Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava s-au vindecat nenumărați bolnavi. În anul 1975 s-a vindecat aici un profesor care avea mîinile paralizate, în urma iradierii din laboratorul în care lucra.
La moaștele Sfîntului Calinic de la Cernica s-au vindecat mulți creștini bolnavi de tot felul de boli, printre care și o copilă născută oarbă.
