De fapt ce este rugăciunea? Rugăciunea este o vorbire a omului cu Dumnezeu, cine se roagă vorbeste cu Dumnezeu, cu sfinții, cu îngerii, cu Maica Domnului, de fapt, omul își înalță mintea către Dumnezeu, pentru a se umple de bunătățile divine. S-a făcut un concurs: Care este cel mai înalt om din lume, și a câștigat cel ce a spus, că omul cel mai înalt este omul care prinde cerul cu mâinile sale în rugăciune și așa este! Care este cea mai mare faptă bună din lume ? Rugăciunea este fapta cea mai mare a lumii, căci ea este cauza tuturor bunătăților din lume. Sfinții au ajuns sfinți prin rugăciune, noi îi putem imita. Blaise Pascal spunea că, “Omul este cea mai mare ființă din lume, când? Când stă în genunchi și se roagă Creatorului său, atunci întrece tot universul”.
Rugăciunea limbii, a gurii, a glasului, aceasta este treapta cea dintâi a rugăciunii. Aceasta este folositoare întru puțin, dacă va merge în sus spre cer, urcând și celelalte trepte. Rugându-te mult te obișnuiești cu rugăciunea și începe să-ți placă această rugăciune, simți dulceața ei. Acesta este treapta cea mai de jos, dar fără de aceasta nu se poate urca pe a doua.
Rugăciunea minții este rugăciunea pe care Sfinții Părinți o numesc rugăciune cu un picior, sau zbor cu o aripă, pasăre cu o aripă. Când eu zic: “Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul!” zic cu limba, dar înțeleg și cu mintea, deja aceasta rugăciune a trecut în faza a doua. Mintea mea se gândește la cele ce zice gura. Aceasta este o treaptă superioară celei dintâi, căci zice Apostolul Pavel: “Mă voi ruga cu duhul, dar mă voi ruga și cu mintea; voi cânta cu duhul, dar voi cânta și cu mintea” ( I Corinteni 14, 15 ). “Dar, în Biserică vreau să grăiesc cinci cuvinte cu mintea mea, ca să învăț pe alții decât zece mii de cuvinte în limbi”( I Corinteni 14, 19). Deci, Sfântul Pavel insistă pentru rugăciunea cu mintea, mintea când se roagă trebuie să fie la Dumnezeu, căci multe valuri o tulbură prin draci, atunci când se roagă.
(Părintele Cleopa)


