De ce isihasmul pentru toți?
1. Este rugăciunea pentru a contracara josniciile care vin din partea multor curente magice, spiritiste, yoghine, paraspihologice, paranormale, bahai, mormoni, a religiilor orientale budhiste, hinduiste, sataniste etc.
2. Pentru ca tineretul creștin să cunoască valorile ortodoxiei, să fie feriți de a cădea pradă tuturor josniciilor.
3. Pentru a se putea feri de rătăcirile sectare.
4. Pentru a cultiva evlavia dreptei credințe în care au fost botezați.
5. Pentru a fi informați bine că mântuirea o avem numai prin Iisus Hristos, Mântuitorul, Fiul lui Dumnezeu, și nu prin practicile yoghine și ale concepțiilor religiilor păgâne.
6. Pentru că tot creștinul are acces la mijloacele de cultivare a evlaviei creștine, să se realizeze prin ascensiune pe treptele desăvârșirii spirituale.
7. Să se înțeleagă că practica rugăciunii isihaste nu este un monopol al celor suspuși și că e vremea să o facem accesibilă pentru toți, că seva, apa cea vie a învățăturii Evangheliei, să circule deopotrivă în tot trupul tainic al lui Hristos.
8. E vremea ca principiile Evangheliei să se coboare în toate compartimentele vieții umane: în cultură, știință, politică, artă, cu atât mai mul, în viața morală a societății umane.
9. După o înstrăinare de la viața religioasă, pe care a adus-o păgânismul materialist, când Dumnezeu Și-a arătat fața către noi, prin Iisus Biruitorul, ni se cuvine să strigăm toți cu bucurie: „Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne (mântuiește-ne) de tirania celui viclean”.
Rugăciunea lui Iisus în practica isihasmului
Motivați de practica falșilor instructori și practicanți ai isihasmului (rugăciunea inimii), influențați de religiile orientale: budistă, hinduistă și practici yoghine, venim cu o prezentare a dreptei învățături despre isihasmul ce aparține exclusiv Bisericii Creștin Ortodoxe. (Pr. Dr. D. Stăniloaie, „Istoria isihasmului”).
Practic și pe scurt, pentru începători. Prima condiție:
„Împacă-te cu aproapele tău…” (Mat. 5,23- 25.) Cu privire la loc: este biserica și camera ta. „Tu când te rogi, intri în camera ta și, închizând ușa, roagă-te Tatălui tău care este în ascuns…” (Mat. 6.6.)
În liniște totală. În singurătate. Totodată, se înțelege și interiorizarea în rugăciune care să-și găsească trăire în suflet cu sârguință, în minte cu înțelegere, și în inimă cu simțire afectivă; cum zice Domnul: „împărăția lui Dumnezeu este înlăuntrul vostru” (Luca. 27, 21.) Cum să ne rugăm? Domnul Iisus ne învață „Așa să vă rugați: „Tatăl nostru…”
Deci, zicem la început de rugăciune Tatăl nostru…și apoi:
„Rugați-vă neîncetat” (Sf. Ap. Pavel, Tes. 5.17.)
Urmează partea tehnică. Luăm poziția în genunchi sau pe un
scăunel (înălțimea – ca la 30 cm.), și începem să rostim rugăciunea lui Iisus (rugăciunea pustnicului) cu mintea coborând în inimă (deasupra inimii) zisă rar, în ritmul inimii, astfel: „Doamne-Iisuse-Hristoase – Fiul lui Dumnezeu- mântuiește-mă pe mine păcătosul”, zisă cu căință
și smerenie (căci păcătoși suntem), concentrați numai la aceste
cuvinte, ce le zicem cu înțelegere și nu gândim nimic altceva (nici bune, cu atât mai mult la cele rele). În timpul exercițiului de rugăciune încetează orice mișcare. Nu căutați senzaționalul. Ferește-te de orice vedenii și vise care vin de la diavolul. Durata exercițiului pentru începători: 10- 15 minute.
Efectul: ne cultivăm voința, ne dă tărie sufletească, se face simțită
lucrarea Harului dumnezeiesc, că ne încinge cu putere de sus.
1) Ne despătimim. Adică ne izbăvim de vicii: ură, vrajbă, invidie, nerăbdare, răzbunare, beție, lăcomie, desfrâu, zgârcenie, clevetire, vorbire în deșert… etc.
2) Despătimirea de imaginea păcatelor, care persistă încă în
minte și simțuri, de care încă trebuie să ne curățim, stăruind în rugăciune.
3) Starea de iluminare, stadiu în care Harul lui Dumnezeu se
face simțit cu putere și rămâne în noi, curățindu-ne de zgura, cum zice Sf. Ap. Pavel: „…și Duhul vine în ajutorul slăbiciunii noastre, căci noi nu știm să ne rugăm cum trebuie, ci însuși Duhul se roagă pentru noi „cu suspine negrăite” (Rom. 8,26.) Astfel se realizează acea
pace (isihie) în întreagă ființa noastră. După exercițiul de rugăciune zilnică, în cursul zilei, ori de câte ori ne vom aduce aminte, vom zice rugăciunea: Doamne Iisuse. Iar când ne vom ruga, citind rugăciuni și psalmi, să ne coborâm cu mintea în inimă, ca și mintea să se
roage. Iar Domnul prin Duhul Său zice: „Iată, Eu stau la ușă și bat; de-mi va auzi cineva glasul și va deschide ușa, voi intra la el și voi cina cu el și el cu Mine” (Apoc. 3,20.; Ioan 14,23.) Astfel, cel mort cu duhul înviază, cel întinat cu știința se curățește, cel pierdut se mântuiește (Acatistul Sf. Treimi).
Această practică a rugăciunii lui Iisus se recomandă fiecărui creștin, de vrea să-și mântuiască sufletul său. Nimeni să nu zică: Nu încep, pentru că eu nu voi putea realiza sută la sută. Dumnezeu te va primi și cu șaizeci la sută. Ba chiar și cu treizeci la sută. Exemplu: Pilda Talanților; Pilda Semănătorului; Pilda cu lucrătorii viei.
(sursa: http://bibliotecaonline.files.wordpress.com)
