Doamne, Dumnezeul nostru, Cel bogat întru milă și necuprins întru bunătate, Care ești din fire fără de păcat și pentru noi
Te-ai făcut om fără de păcat, ascultă în ceasul acesta smerita mea rugăciune, că sărac și lipsit sunt eu de fapte bune și inima mi s-a tulburat întru mine. Că Tu, Doamne, înaltul Împărat al cerului și al pământului, știi că toată tinerețea mea în păcate o am cheltuit și, umblând după poftele trupului meu, m-am făcut cu totul bucuria dracilor și cu totul am urmat diavolul, tăvălindu-mă în noroiul poftelor. Că întunecându-mi-se mintea, din copilărie și până acum, niciodată nu am căutat să fac voia Ta cea sfântă. Ci cu totul robindu-mă de relele porniri ale inimii mele, m-am făcut de râs și batjocură dracilor, nicidecum în minte socotind că nesuferită este urgia îngrozirii Tale asupra păcătoșilor și gătită este pentru ei gheena focului. Și pentru aceasta, întru deznădăjduire căzând și dragostea cea de la Tine m-am făcut? Ce faptă grozavă și înverșunată nu am săvârșit? Mintea cu totul mi-am întinat cu cugete murdare; trupul mi-am spurcat cu desfrânările; duhul cu totul mi l-am pângărit cu învoirile spre păcate. Toate simțirile și toate mădularele ticălosului meu trup, slujitoare păcatelor le-am făcut. Și cine nu mă va plânge pe mine păcătosul? Cine nu mă va tângui? Pentru că eu singur, Stăpâne, mânia Ta o am întărâtat: eu înaintea Ta am făcut, întrecând și covârșind pe toți cei din veac păcătoși, că fără de asemănare am păcătuit și fără de iertare. Ci, de vreme ce ești mult-milostiv și mult îndurat, Iubitorule de oameni și aștepți întoarcerea păcătoșilor, acum și eu mă arunc pe mine înaintea înfricoșatului Tău picioare și dintru adâncul sufletului strig Ție: milostivește-te, Doamne, iartă-mă Stăpâne, îndură-te spre mine, nevrednicul, ajută neputinței mele, pleacă-te pentru nepriceperea mea, ia aminte la rugăciunea mea și lacrimile mele să nu le treci cu vederea. Dar Tu luminează-mi ochii inimii și dă-mi umilință, să mă pocăiesc și zdrobirea de inimă, ca să mă scol din căderea mea și nădăjduind în milostivirea bunătății Tale, Doamne, să merg și eu cu bucurie în viața de veci, lăudând și binecuvântând totdeauna preasfânt numele Tău: al Tatălui și al Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.
