Budineț (II) 20 ian. Budineț (II) Monitorul de Suceava vă prezintă în serial istoricul așezărilor din Bucovina, lucrarea „Povestea așezărilor bucovinene”, semnată de Ion Drăgușanul. Așa cum spune autorul, „povestea fiecărei așezări este extrem de importantă și constituie pentru noi un patrimoniu obștesc pe care nu… 20 ian. Budineț (II)
Budineț (I) 18 ian. Budineț (I) Monitorul de Suceava vă prezintă în serial istoricul așezărilor din Bucovina, lucrarea „Povestea așezărilor bucovinene”, semnată de Ion Drăgușanul. Așa cum spune autorul, „povestea fiecărei așezări este extrem de importantă și constituie pentru noi un patrimoniu obștesc pe care nu… 18 ian. Budineț (I)
Buda Mare și Buda Mică 17 ian. Buda Mare și Buda Mică Monitorul de Suceava vă prezintă în serial istoricul așezărilor din Bucovina, lucrarea „Povestea așezărilor bucovinene”, semnată de Ion Drăgușanul. Așa cum spune autorul, „povestea fiecărei așezări este extrem de importantă și constituie pentru noi un patrimoniu obștesc pe care nu… 17 ian. Buda Mare și Buda Mică
Bucșoaia (I) 15 ian. Bucșoaia (I) Monitorul de Suceava vă prezintă în serial istoricul așezărilor din Bucovina, lucrarea „Povestea așezărilor bucovinene”, semnată de Ion Drăgușanul. Așa cum spune autorul, „povestea fiecărei așezări este extrem de importantă și constituie pentru noi un patrimoniu obștesc pe care nu… 15 ian. Bucșoaia (I)
Broscăuți (III) 14 ian. Broscăuți (III) Monitorul de Suceava vă prezintă în serial istoricul așezărilor din Bucovina, lucrarea „Povestea așezărilor bucovinene”, semnată de Ion Drăgușanul. Așa cum spune autorul, „povestea fiecărei așezări este extrem de importantă și constituie pentru noi un patrimoniu obștesc pe care nu… 14 ian. Broscăuți (III)
Broscăuți (II) 13 ian. Broscăuți (II) Monitorul de Suceava vă prezintă în serial istoricul așezărilor din Bucovina, lucrarea „Povestea așezărilor bucovinene”, semnată de Ion Drăgușanul. Așa cum spune autorul, „povestea fiecărei așezări este extrem de importantă și constituie pentru noi un patrimoniu obștesc pe care nu… 13 ian. Broscăuți (II)
Broscăuți (I) 11 ian. Broscăuți (I) Monitorul de Suceava vă prezintă în serial istoricul așezărilor din Bucovina, lucrarea „Povestea așezărilor bucovinene”, semnată de Ion Drăgușanul. Așa cum spune autorul, „povestea fiecărei așezări este extrem de importantă și constituie pentru noi un patrimoniu obștesc pe care nu… 11 ian. Broscăuți (I)
Brodina 10 ian. Brodina BRODINA. Satul Brodina nu figurează în recensămintele austriece, nici măcar în harta etnografică a lui Iancu Nistor, din 1910, deși o bisericuță din lemn este consemnată, la Brodina de Sus, din 1859. Nicolai Grămadă îl descoperă abia în Harta Ocolului… 10 ian. Brodina
Breaza (V) 7 ian. Breaza (V) Monitorul de Suceava vă prezintă în serial istoricul așezărilor din Bucovina, lucrarea „Povestea așezărilor bucovinene”, semnată de Ion Drăgușanul. Așa cum spune autorul, „povestea fiecărei așezări este extrem de importantă și constituie pentru noi un patrimoniu obștesc pe care nu… 7 ian. Breaza (V)
Breaza (IV) 6 ian. Breaza (IV) Monitorul de Suceava vă prezintă în serial istoricul așezărilor din Bucovina, lucrarea „Povestea așezărilor bucovinene”, semnată de Ion Drăgușanul. Așa cum spune autorul, „povestea fiecărei așezări este extrem de importantă și constituie pentru noi un patrimoniu obștesc pe care nu… 6 ian. Breaza (IV)
Breaza (II) 29 dec. Breaza (II) Monitorul de Suceava vă prezintă în serial istoricul așezărilor din Bucovina, lucrarea „Povestea așezărilor bucovinene”, semnată de Ion Drăgușanul. Așa cum spune autorul, „povestea fiecărei așezări este extrem de importantă și constituie pentru noi un patrimoniu obștesc pe care nu… 29 dec. Breaza (II)
Breaza (I) 28 dec. Breaza (I) Monitorul de Suceava vă prezintă în serial istoricul așezărilor din Bucovina, lucrarea „Povestea așezărilor bucovinene”, semnată de Ion Drăgușanul. Așa cum spune autorul, „povestea fiecărei așezări este extrem de importantă și constituie pentru noi un patrimoniu obștesc pe care nu… 28 dec. Breaza (I)
Brașca 24 dec. Brașca BRAȘCA. A patra parte a satului Ilișești, cea dinspre Bălăceana, care a aparținut familiei Calmuțchi, s-a numit Brașca (Briațca), satul Ilișești, împreună cu Briațca având, în 1775, 31 famili de țărani și 13 familii de călărași. Între anii 1768-1774, s-au… 24 dec. Brașca
Brăiești (II) 23 dec. Brăiești (II) BRĂIEȘTI (II). Satul Brăești, intens populat și cu emigranți transilvăneni, însemna o afacere mult prea bună, pentru a nu fi râvnită de evlavioasa obște de stăpânitori în sutană, pe proprietatea boierului Ioniță Gore stabilindu-se: Grigore Seniucan (din Posmuș), Chirilă Buda… 23 dec. Brăiești (II)
Brăiești 21 dec. Brăiești BRĂIEȘTI (I). Satul lui Corlat din valea largă a Moldovei, Brăieștii, beneficiază de atestare documentară din 13 septembrie 1518, când fiul lui Corlat, Toader Corlat, vinde sulgerului Ivan Moțoc, în fața Divanului lui Ștefăniță Vodă, „a sa dreaptă ocină și… 21 dec. Brăiești
Botoșănița 20 dec. Botoșănița BOTOȘĂNIȚA. Satul Botoșănița, de lângă Siret, pătrunde în istorie în 30 martie 1492, atunci când, printr-o ieșire din indiviziune, Luca Iliaș, paharnic, și copiii lui Andreica Ilișescul (fratele lui Luca, fii ai aceluiași Ilie), vând lui Ștefan cel Mare, pentru… 20 dec. Botoșănița
Botoșana (III) 17 dec. Botoșana (III) BOTOȘANA (III). O altă colectă, pentru Azilul de studenți din Cernăuți, făcută, în mai 1896, de „dl paroch Nicolai Sbiera în comuna Botușana”, menționează următoarele nume de localnici: învățător George Burciu, primar Dumitru LEȘAN, epitrop George Robu, Chifor Boca, Ion… 17 dec. Botoșana (III)
Botoșana (II) 16 dec. Botoșana (II) BOTOȘANA (II). Recensământul lui Rumeanțev[1], din 1772-1773, înregistrează la Botoșana, în Ocolul Vicovilor, fără alte precizări, „70 – toată suma caselor”, însemnând 1 popă, 6 femei sărace și 63 birnici. În 1775, satul Botoșana, din Ocolul Vicovilor, avea 2 popi… 16 dec. Botoșana (II)
Botoșana (I) 14 dec. Botoșana (I) BOTOȘANA (I). Satul Botoșana, numit, inițial, Botușani, are o semnificație toponimică străveche, botușanii fiind păstorii oilor botee, adică sterpe, iar locul în care se așezau astfel de stâne se numea, de regulă, botuș. Botoșana reprezintă, deci, vatra veche a unei… 14 dec. Botoșana (I)
Bosanci (IV) 13 dec. Bosanci (IV) BOSANCI (IV). O colectă pentru Internatul de Studenți din Cernăuți, făcută, în mai 1896, de „dl paroch Roman Bărgăuan din Bosanci”, menționează următoarele nume de localnici: învățător superior George Ianovici, Vasilică N. BLÂNDU, Nicodim Ștefureac, primarul Constantin Bivol, cantorul Zamfir… 13 dec. Bosanci (IV)
Bosanci (III) 10 dec. Bosanci (III) BOSANCI (III). În 1894, de ziua Sfântului Dumitru, când și bosâncenii jurau în biserică „să se lase de rachiu”, se întocmea și o listă interesantă cu locuitori ai comunei, inclusiv ai cătunului Moara: Ștefan V. Blândul, Vasile D. Spoială, l.… 10 dec. Bosanci (III)
Bosanci 7 dec. Bosanci BOSANCI (I). Istoria atestată a uriașului sat Bosanci începe în 14 august 1432, atunci când Isaia dobândește întăritură, de la fiul lui Alexandru cel Bun, Iliaș, pentru „slujbă credincioasă”, asupra mai multor sate de pe valea Sucevei, printre care și… 7 dec. Bosanci
Bori sau Boura 3 dec. Bori sau Boura BORI sau BOURA. „Vor unii Moldovei să-i zică că au chiemat-o Sțitia sau Schithia pre limba slovenească. Ce Sțitia coprinde loc mult, nu numai al nostru, ce închide și Ardealul și Țara Muntenească și câmpii preste Nistru, de coprinde o… 3 dec. Bori sau Boura
Borăuți 2 dec. Borăuți BORĂUȚI. Undeva, la izvoarele Soviței, în Ținutul Zastavnei, în vecinătatea graniței cu Polonia și a satelor Șișcăuți, Chisălău, Zvineace, Prelipcea și Babin, se află, din vremea Descălecatului, „satul lui Boris”, Borăuți. Satul lui Boris, care nu trebuie confundat cu cel… 2 dec. Borăuți
Boianciuc (II) 30 nov. Boianciuc (II) BOIANCIUC (II). În 19 iunie 1782, în fața Comisiei cezaro-crăiești de delimitare a proprietăților în Bucovina, Lențenii, Vlăiculeștii și Gheorghe Știrbul declară că stăpânesc o treime din satul Boianciuc, pe care o moștenesc de la Antimia Lențoaia. Gheorghe Știrbul era… 30 nov. Boianciuc (II)
Boianciuc (I) 29 nov. Boianciuc (I) BOIANCIUC (I). Aflat în hotar cu moșiile satelor Iurcăuți, Verbăuți, Cuciurul Mic, Horoșăuți și Povorlăuți, cea mai mare parte a satului Boianciuc sau Boianceni aparținea, în 15 ianuarie 1617, Antimiei, văduva lui Dimitrie Lența, și copiilor ei, Marica, Anghelina, Magda… 29 nov. Boianciuc (I)
Boian (IV) 26 nov. Boian (IV) BOIAN (IV).În decembrie 1886, un fecior din Boian cumpărase rachiu de la velnița lui Fischer, cu gândul să-l treacă și să-l vândă în România, dar a fost împușcat de revizorul bucovinean Bacinschi[1]. În 1889, s-a construit, la Boian, și o… 26 nov. Boian (IV)
Boian (III) 25 nov. Boian (III) BOIAN (III).În 1774, Boianul avea 198 de familii, în 1775, doi popi și 291 familii țărăneștii, iar în 1784, 405 gospodării. Pe teritoriul Boianului, care avea, în 1780, pe lângă cel mai important iarmaroc din zonă, și cincimori, o velniță,… 25 nov. Boian (III)
Boian (II) 23 nov. Boian (II) BOIAN (II). Într-un uric din 21 decembrie 1726, prin care îi este întărit Boianul lui Ion Neculce, se precizează că, în vremea bejenirii cronicarului la Moscova, Lupul Costachi, „în zilele Domnului Nicolae… făcând diferite jalobe împotriva lui Iuon hatman și… 23 nov. Boian (II)
Boian (I) 22 nov. Boian (I) BOIAN (I). Marele Boian, cum era numit Boianul în primele documente de cancelarie domnească, datorită rostului său comercial, beneficiază de atestare documentară din 27 octombrie 1452, când este întărit lui Manea globnicul. Marele Boian a fost, vreme de veacuri, un… 22 nov. Boian (I)
Bobești (II) 19 nov. Bobești (II) BOBEȘTI (II). În 5 aprilie 1782, satul Bobești aparținea lui Gheorghe Beldiman, după cum o demonstrează, în fața Comisiei cezaro-crăiești de delimitare a proprietăților în Bucovina, trimisul acestuia, căpitanul Nicolai Munza. Moșia Bobești, care trecuse în proprietatea lui Andrei Beldiman,… 19 nov. Bobești (II)
Bobești (I) 18 nov. Bobești (I) BOBEȘTI (I). Aflat pe malul stâng al pârâului Hlinița, între Dracineț, Mihalcea, Broscăuți, Comarești și Căbești, satul Bobești, menționat, în 1421, de scrisoarea unui prinț polon, aparținea, în 15 martie 1719, fiilor lui Părvul șetrar și celor ai lui Ștefan… 18 nov. Bobești (I)
Bilca 16 nov. Bilca BILCA. O braniște a mănăstirii Putna, deci un loc în care iobagii mănăstirești făceau fânul și pășteau cirezile și turmele dumnezeiești ale călugărilor, situată „între Bilce”, a fost atestată în 9 august 1551, privilegiul brănișterilor „între Bilce” fiind întărit și… 16 nov. Bilca
Berhomet pe Siret (II) 12 nov. Berhomet pe Siret (II) BERHOMET PE SIRET (II). În 27 aprilie 1753, Ștefan Capșe și fiul său, Vasile Capșe, vând părțile lor din sat lui Alecsandru Vasilco, boier dintr-un vechi neam moldovenesc, cu rădăcini în vremea lui Ștefan cel Mare. În 20 noiembrie 1755,… 12 nov. Berhomet pe Siret (II)
Berhomet pe Siret (I) 11 nov. Berhomet pe Siret (I) BERHOMET PE SIRET (I). Aflat pe Siretul Mare, aproape de izvoarele acestuia, dar și aproape de Vijnița, de Jadova și de Lucavăț, Berhomet pe Siret este atestat în 20 aprilie 1696, când Mihalașco, nepotul lui Coste de Lucavăț, vinde partea… 11 nov. Berhomet pe Siret (I)
Berhomet pe Prut 9 nov. Berhomet pe Prut BERHOMET PE PRUT. Aflat pe râușorul Șovița, care curge dinspre Oșehlib, ca prim afluent din ținutul Coțmanilor, care se află în stânga Prutului, Berhomet cuprindea și două sate mai mici, Lăpușna și Mejebrodi, având, în 1774, 49 de gospodării, cele… 9 nov. Berhomet pe Prut
Berchișești (II) 5 nov. Berchișești (II) BERCHIȘEȘTI (II). În 1843, biserica din Berchișești avea 740 enoriași, iar postul de paroh era vacant. În 1876, paroh era Mihai IEREMIEVICI, care păstorea 1.739 suflete. Ieremievici, născut în 1826, preot din 1850, paroh din 1865, era paroh și în… 5 nov. Berchișești (II)
Berchișești 4 nov. Berchișești BERCHIȘEȘTI. Satul inconfundabilului cărturar bucovinean Procopie Jitariu, pe care l-am descoperit, recent, și readus în memoria locurilor datorită prieteniei lui Viorel Varvaroi, are rădăcini străvechi, în vremea ocupației tătare asupra Moldovei, când, în apropierea castrului tătar de la „Ymor (Homor)… 4 nov. Berchișești
Benia 2 nov. Benia BENIA. Vatra lui Duma Benea, tatăl Ilincăi, amintită, în 15 martie 1490, pe hotarul braniștii mănăstirii Putna („apoi la casa lui Benea, și apoi iarăși pe obcină la Arsuri și, pe obcină, la Dealul lui Timotei și, pe obcină, la… 2 nov. Benia
Bărbești (II) 29 oct. Bărbești (II) BĂRBEȘTI (II). În 12 ianuarie 1740, după moartea fiului lor de doar 23 de ani, Constandin „cu moarte grabnică de ciumă, aflându-să eal cu noi la Gălați”, Iordachi și Catrina Cantacuzino dăruiau mănăstirii Sucevița, „pentru ertarea păcatelor lui și ale… 29 oct. Bărbești (II)
Bărbești (I) 28 oct. Bărbești (I) BĂRBEȘTI (I). Aflat în megieșia Nepolocăuților, Bărbeștii, satul de la vărsarea Ceremușului în Prut, beneficiază de o primă atestare documentară, în 1558 (nedatat), când nepoata lui Barbovschi, Anușca, fata Marenei, vindea a cincia parte din satul Berbești și din Pleșnița… 28 oct. Bărbești (I)
Bănila Moldovenească (III) 26 oct. Bănila Moldovenească (III) BĂNILA MOLDOVENEASCĂ (III). O listă cu „o parte însemnată a poporenilor de acolo”, adică din Bănila Moldovenească, semnată în primăvara anului 1894, în semn de „lepădare de rachiu și de crâșme, cuprinde următoarele nume: cantorul Teodor de Cracalia, Dionisie Costinean,… 26 oct. Bănila Moldovenească (III)
Bănila Moldovenească (II) 25 oct. Bănila Moldovenească (II) BĂNILA MOLDOVENEASCĂ (II). În 1843, biserica din Banila pe Siret, patronată de Nicolai de GOIAN, îl avea paroh pe Constantin ONCIUL, care păstorea peste 1.258 de suflete. În 1876, parohul Ioan ȘTEFANOVICI păstorea 2.118 enoriași. În 1907, când biserica din… 25 oct. Bănila Moldovenească (II)
BĂNILA MOLDOVENEASCĂ (I) 22 oct. BĂNILA MOLDOVENEASCĂ (I) BĂNILA MOLDOVENEASCĂ (I). În 17 august 1428, Alexandru cel Bun întărea lui Stanciul satul Banila pe Siret. În 7 mai 1555, Alexandru Lăpușneanul confirma lui Fedco și surorii lui, Marușca, copiii Magdei, precum și rudelor lor, Alexandru și Avram Banilovschi… 22 oct. BĂNILA MOLDOVENEASCĂ (I)
BĂNILA PE CEREMUȘ (III) 21 oct. BĂNILA PE CEREMUȘ (III) BĂNILA PE CEREMUȘ (III) După anul 1800, boierii noștri, deveniți elită germanizată sau polonizată, continuă, ca și odinioară, să se joace cu oameni și moșii. Iohann Turkul, fiul lui Elias, vinde fratelui său, Anton von Turkul, partea din moșie pe… 21 oct. BĂNILA PE CEREMUȘ (III)
BĂNILA PE CEREMUȘ (II) 19 oct. BĂNILA PE CEREMUȘ (II) BĂNILA PE CEREMUȘ (II). Recensământul lui Rumeanțev[1], din 1772-1773, înregistrează la Bănila de Jos, moșie a lui Nicolai GAFENCO, „63 – toată suma caselor”, însemnând 1 popă, Iacob, 1 mazil, Nicolai GAFENCO, 3 argați ai lui Nicolai GAFENCO, Vasilie DRĂGAN,… 19 oct. BĂNILA PE CEREMUȘ (II)
BĂNILA PE CEREMUȘ (I) 18 oct. BĂNILA PE CEREMUȘ (I) BĂNILA PE CEREMUȘ (I). În 7 mai 1555, când Alexandru Lăpușneanu întărea nepoților lui Danco Banilovschi, Fedco și Marușca, copiii Magdei Banilovschi, și verilor lor, Alexandru și Avram, feciorii lui Ioan Banilovschi, câte o jumătate din satele Bănila pe Ceremuș,… 18 oct. BĂNILA PE CEREMUȘ (I)
BĂNCEȘTI 13 oct. BĂNCEȘTI BĂNCEȘTI. Numit, de-a lungul timpului, Bărăuți, Bancouți, Bătăcăuți, Bancăuți, satul Băncești, din vecinătatea Siretului, beneficiază de atestare documentară din 24 februarie 1437, când fiii lui Alexandru cel Bun, Ilie și Ștefan Voievozi, dăruiesc lui Ioan Jumetate satele Bătăcăuți și Mușineț.… 13 oct. BĂNCEȘTI
