CERNĂUȚI (IX) 11 apr. CERNĂUȚI (IX) Zidiri. Reședița metropolitană. Prin prea înalta resoluțiune din 16 Noemvre 1860, încuviință Majestatea Sa zidirea unei reședinți noi, pe locul celei vechi. Episcopul Hacman sfinți, îndată, a doua zi după sfințirea catedralei, adică în 6/18 Iulie 1864 și temelia reședinței.… 11 apr. CERNĂUȚI (IX)
CERNĂUȚI (VIII) 8 apr. CERNĂUȚI (VIII) „Economia Cernăuțului. În privința această, iată ce scrie împăratul Iosif II, după vizitarea Bucovinei prin sine însuși, în iunie 1783, din Liov, către prezidentul curții de răsboi: „Populația Bucovinei, a cărei ram principal de nutrire constă în creșterea vitelor cornute… 8 apr. CERNĂUȚI (VIII)
CERNĂUȚI (VII) 7 apr. CERNĂUȚI (VII) „Răsboaie în care a fost implicată Bucovina. În răsboiul ruso-turcesc (de la 1787, până la pacea de la Șistova, 1791, respectiv, până la pacea din Iași, 1792), ca urmare al celui din 1768, a luat parte și Austria. Generalul austriac,… 7 apr. CERNĂUȚI (VII)
CERNĂUȚI (VI) 5 apr. CERNĂUȚI (VI) CERNĂUȚI (VI). „În răsboiul dintre Carol XII, regele Svediei, și Petru cel Mare, cel dintăiu, fiind bătut la Pultava (1709), trecu, peste Nistru, în Moldova și, fugind la Turci, se așeză la Bender, cu vreo 1.500 de ostași, și stârnește… 5 apr. CERNĂUȚI (VI)
CERNĂUȚI (V) 4 apr. CERNĂUȚI (V) CERNĂUȚI (V). Există un Cernăuți al românilor, al ucrainenilor și al polonilor, arar și cu zgârcenie lenevoasă mărturisit și cunoscut, dar există și un Cernăuți al evreilor și al germanilor, inventariat temeinic, suflet cu suflet, aspirație cu aspirație, cuvânt cu… 4 apr. CERNĂUȚI (V)
CERNĂUȚI (IV) 1 apr. CERNĂUȚI (IV) CERNĂUȚI (IV). Despre elementele temeinice ale identității naționale, avem mărturii berechet, în „Amintiri din viața autorului” (Cernăuți 1899), de I.G. Sbiera. „Dorita bibliotecă s-a înființat, sub administrarea mea, în anul 1857, cu un număr mic de cărți, parte cumpărate pe… 1 apr. CERNĂUȚI (IV)
CERNĂUȚI (III) 31 mart. CERNĂUȚI (III) CERNĂUȚI (III). Un tabel al proprietarilor de case din Cernăuți, întocmit, în 1787 de Pitzelli și reprodus, în finalul monografiei sale, de Alexandru Bocănețu, este pe deplin ilustrator asupra identițății proprietarilor anteriori, dar și ai celor din anul respectiv. Printre… 31 mart. CERNĂUȚI (III)
CERNĂUȚI (II). 30 mart. CERNĂUȚI (II). CERNĂUȚI (II). În ciuda aparențelor, târgul Cernăuților nu însemna o localitate urbană înfloritoare, ci una cât se poate de rurală, cu doar câteva case și dugheni permanente, dar cu târguri de animale și de materiale organizate „în toată Lunia, Mercuria… 30 mart. CERNĂUȚI (II).
CERNĂUȚI (I) 29 mart. CERNĂUȚI (I) CERNĂUȚI (I). Privilegiul comercial din 6 octombrie 1408, acordat de Alexandru cel Bun, sub formă de tratat „încheiat cu sfetnicii și cu orășenii din târgul Liov și cu tot poporul lor”, prin care voievodul a „făcut așezăminte despre vămi, în… 29 mart. CERNĂUȚI (I)
CERNAUCA (I) 25 mart. CERNAUCA (I) CERNAUCA (I). Un cneaz maramureșean, menționat în documentele cancelariei ungare încă de la 1330, este moș-strămoșul acestui sat, chiar dacă uricul domnesc se obține târziu, în 5 aprilie 1412, prin care un urmaș al acelui Cernauca, Giurca Dragotescul, primea confirmarea… 25 mart. CERNAUCA (I)
CEARTORIA 24 mart. CEARTORIA CEARTORIA. Ctitorită, împreună cu Dubăvățul și Oșilibul, din vremea lui Ștefan cel Mare, Andreico Ciortorâischi, satul numit, în 2 noiembrie 1464, Ciortorâia, după numele întemeitorului, a fost întărit, „a treia parte de hotar… care se alăturează cu hotarul Vășcăuților”, pe… 24 mart. CEARTORIA
CEAHOR 23 mart. CEAHOR CEAHOR. Satul de pe malul stâng al Dereluiului, în hotarul Cosminului și al Molodiei (vechiul Cosmin), împreună cu care două sate, de altfel, alcătuia un singur sat, a fost, de-a lungul veacurilor, încă o proprietate a Mănăstirii Putna, începând cu… 23 mart. CEAHOR
CÂRLIBABA (II) 22 mart. CÂRLIBABA (II) CÂRLIBABA (II). Școlile din Cârlibaba și din Ludwigsdorf, cu câte 2 clase, și-au început activitatea în toamna anului 1874[1]. Drumul dintre Iacobeni și Cârlibaba se construiește începând cu anul 1847, sub dirigenția de șantier a constructorului Maftei Tonigar, din Fundu… 22 mart. CÂRLIBABA (II)
CÂRLIBABA (I) 21 mart. CÂRLIBABA (I) CÂRLIBABA (I). Numită, în toate relatările călătorilor străini, care veneau, dinspre Transilvania, spre Moldova, sau pe itinerariul invers Cârlibaba, cu sensul de Gârla Babei (etimologiile nemțești mi se par forțate), pe care îl stabilește Ion Budai-Deleanu, în epopeea neterminată „Trei… 21 mart. CÂRLIBABA (I)
CARAPCIU PE SIRET (II) 18 mart. CARAPCIU PE SIRET (II) CARAPCIU PE SIRET (II). O colectă de produse agricole pentru Internatul de băieți români din Cernăuți, făcută, în 1897, la Carapciu pe Siret și la Prisecăreni, de „zelosul preot Maximilian Mitric”, de cantorul Clementie Scrpcariu și de gospodarul Nicolaiu Cîrciul,… 18 mart. CARAPCIU PE SIRET (II)
CARAPCIU PE SIRET (I) 17 mart. CARAPCIU PE SIRET (I) CARAPCIU PE SIRET (I). Aflat pe malul stâng al Siretului, în megieșia satelor Hliboca, Prisăcăreni, Cupca și Iordănești, satul de răzeși Carapciu beneficiază de o primă atestare documentară, în 17 martie 1573, când presupusul strămoș al lui I. G. Sbiera,… 17 mart. CARAPCIU PE SIRET (I)
CARAPCIU PE CEREMUȘ (III) 15 mart. CARAPCIU PE CEREMUȘ (III) CARAPCIU PE CEREMUȘ (III).Mazilii Ilie Mihaliuc și Vasăle Cârste trebuiau să asigure, împreună cu autoritățile din Carapciu, 5 pușcași și 25 de călăreți, conform unor instrucțiuni din 13 iulie 1797. Vornic al satului era Ștefan Mironcu, vataman era rigoraș Culuș,… 15 mart. CARAPCIU PE CEREMUȘ (III)
CARAPCIU PE CEREMUȘ (II) 14 mart. CARAPCIU PE CEREMUȘ (II) CARAPCIU PE CEREMUȘ (II).În 25 martie 1782, în fața Comisiei cezaro-crăiești de delimitare a proprietăților în Bucovina, proprietarii celor trei părți răzeșești ale moșiilor și ale satului Carapciu pe Ceremuș își declară proprietățile. Partea de sus a satului, odinioară a… 14 mart. CARAPCIU PE CEREMUȘ (II)
CARAPCIU PE CEREMUȘ (I) 11 mart. CARAPCIU PE CEREMUȘ (I) CARAPCIU PE CEREMUȘ (I). În 13 decembrie 1433, când a fost convenit, pentru prima dată, hotarul dintre Polonia și Moldova, negociatorul moldovean, Tăutul logofăt, din Vijnița, a primit de la Regele Vladislav al Poloniei satele, până atunci polone, Câmpul Lung… 11 mart. CARAPCIU PE CEREMUȘ (I)
CAPU CODRULUI și CAPU CÂMPULUI (II) 10 mart. CAPU CODRULUI și CAPU CÂMPULUI (II) CAPU CODRULUI și CAPU CÂMPULUI (II). În 1843, parohia ortodoxă din Capu Codrului și Păltinoasa, cu biserică zidită la Capu Codrului, în 1721, de Pulcheria Cantacuzino și de famia acesteia, avea 1.186 enoriași, preot administrator… 10 mart. CAPU CODRULUI și CAPU CÂMPULUI (II)
CAPU CODRULUI și CAPU CÂMPULUI (I) 8 mart. CAPU CODRULUI și CAPU CÂMPULUI (I) CAPU CODRULUI și CAPU CÂMPULUI (I). Al doilea sat București din istoria României, după Zvoriștea, numită, în uricele lui Roman Vodă, din 30 mai 1392, Bucurăuți, a fost atestat abia în 21 decembrie 1514, când… 8 mart. CAPU CODRULUI și CAPU CÂMPULUI (I)
CÂMPULUNGUL RUSESC (II) 7 mart. CÂMPULUNGUL RUSESC (II) CÂMPULUNGUL RUSESC (II). În 10 august 1747, Ștefan Tăutul vinde nepotului său, Andrieș Potlog, un vecin, anume Anton Lalușca. Un alt vecin, Gligori Biuaci, este tranzacționat între cei doi, pentru 25 lei, în 10 martie 1752. În 20 mai 1762,… 7 mart. CÂMPULUNGUL RUSESC (II)
CÂMPULUNGUL RUSESC (I) 4 mart. CÂMPULUNGUL RUSESC (I) CÂMPULUNGUL RUSESC (I). În 13 decembrie 1433, când a fost convenit, pentru prima dată, hotarul dintre Polonia și Moldova, negociatorul moldovean, Tăutul logofăt, din Vijnița, Tăutul a primit de la Regele Vladislav al Poloniei satele, până atunci polone, Câmpul Lung… 4 mart. CÂMPULUNGUL RUSESC (I)
CÂMPULUNG MOLDOVENESC (IX) 3 mart. CÂMPULUNG MOLDOVENESC (IX) CÂMPULUNG MOLDOVENESC (IX). În 1890, din 5.534 locuitori ai Câmpulungului, 799 erau evrei.Under the liberal Austrian regime trade and commerce developed.În 1890, Câmpulungul avea 6.402 locuitori, trei preoți (Tit cavaler de Onciul, Nicolai Prodaniuc și Teodor Doboș), doi cantori bisericești… 3 mart. CÂMPULUNG MOLDOVENESC (IX)
CÂMPULUNG MOLDOVENESC (VIII) 1 mart. CÂMPULUNG MOLDOVENESC (VIII) CÂMPULUNG MOLDOVENESC (VIII).La Câmpulung funcționa, din 1876, o școală cu 6 clase, iar în Capu Satului, din 1883, o altă școală cu 6 clase. În 1848, vornicul Câmpulungului, Andrii Burduhos, însoțit de trei câmpulungeni, s-a întâlnit cu Vasile Alecsandri, la… 1 mart. CÂMPULUNG MOLDOVENESC (VIII)
CÂMPULUNG MOLDOVENESC (VII) 28 feb. CÂMPULUNG MOLDOVENESC (VII) CÂMPULUNG MOLDOVENESC (VII). În vremea austriecilor, când dreptul valah este, încet, încet, abandonat, Ioniță sin Petre Chirili este tras în judecată, în 21 aprilie 1785, de Gheorghe Piticari pentru daune, după ce, deși fusese tocmit să meargă la țară ca… 28 feb. CÂMPULUNG MOLDOVENESC (VII)
CÂMPULUNG MOLDOVENESC (VI) 25 feb. CÂMPULUNG MOLDOVENESC (VI) CÂMPULUNG MOLDOVENESC (VI). Rufeturile: popa Petrea Hasnăș, popa Ștefan Mândrilă, popa Ion Budăi, popa Petrea Budăi, diaconul Nicolai Ulian, Ștefan sin Georgiță, dascăl la Biserica Domnească, Vasile sin popei Șandru, dascăl la Biserica „Nașterea lui Hristos”, Ion Lacatăș, dascăl la… 25 feb. CÂMPULUNG MOLDOVENESC (VI)
CÂMPULUNG MOLDOVENESC (V) 24 feb. CÂMPULUNG MOLDOVENESC (V) CÂMPULUNG MOLDOVENESC (V). Recensământul lui Rumeanțev, din 1772-1773, înregistrează în vatra târgului Câmpulung Moldovenesc, „396 – toată suma caselor”, însemnând 6 popi, 4 dascăli la 4 biserici, 6 panțiri, 3 scutelnici vornicești, 4 argați la 4 popi, 12 femei sărace… 24 feb. CÂMPULUNG MOLDOVENESC (V)
CÂMPULUNG MOLDOVENESC (IV) 22 feb. CÂMPULUNG MOLDOVENESC (IV) CÂMPULUNG MOLDOVENESC (IV). Fenomenul seliștei muntenești la deal și câmpie a contribuit decisiv la conservarea unui folclor bucovinean unitar, inclusiv în configurația costumului și a elementelor simbolice de pe cusături. Diferențele aveau să apară doar în piesele de vestimentație care… 22 feb. CÂMPULUNG MOLDOVENESC (IV)
CÂMPULUNG MOLDOVENESC (III) 21 feb. CÂMPULUNG MOLDOVENESC (III) CÂMPULUNG MOLDOVENESC (III). Ținutul străjeresc al Câmpulungului, numit de Dimitrie Cantemir „republică” (o republică fusese proclamată de câmpulungeni, pe vremea lui Ieremia Movilă), reprezintă, aidoma altor zone asemănătoare din Balcani și din Carpați, o insulă de civilizație străveche, în care… 21 feb. CÂMPULUNG MOLDOVENESC (III)
CÂMPULUNG MOLDOVENESC (II) 18 feb. CÂMPULUNG MOLDOVENESC (II) CÂMPULUNG MOLDOVENESC (II). În munții câmpulungenilor, adică de la Stulpicani, la Vama, iar de acolo la Măgura, din coasta satului Breaza, întreaga vale a Bistriței și până în hotarul cu Ardealul, vornicul celor 15 sate înfrățite și 12 „oameni buni,… 18 feb. CÂMPULUNG MOLDOVENESC (II)
CÂMPULUNG MOLDOVENESC (I) 17 feb. CÂMPULUNG MOLDOVENESC (I) CÂMPULUNG MOLDOVENESC (I). O dată care trebuie considerată drept cea a atestării tuturor celor „15 sate, toate cu obiceiurile și judecățile lor proprii” ale „republicii Câmpulungului”, este cea a stabilirii hotarului între Vama Moldoviței și Câmpulung Moldovenesc, respectiv 14 aprilie… 17 feb. CÂMPULUNG MOLDOVENESC (I)
Camenca 15 feb. Camenca Monitorul de Suceava vă prezintă în serial istoricul așezărilor din Bucovina, lucrarea „Povestea așezărilor bucovinene”, semnată de Ion Drăgușanul. Așa cum spune autorul, „povestea fiecărei așezări este extrem de importantă și constituie pentru noi un patrimoniu obștesc pe care nu… 15 feb. Camenca
Camena 14 feb. Camena Monitorul de Suceava vă prezintă în serial istoricul așezărilor din Bucovina, lucrarea „Povestea așezărilor bucovinene”, semnată de Ion Drăgușanul. Așa cum spune autorul, „povestea fiecărei așezări este extrem de importantă și constituie pentru noi un patrimoniu obștesc pe care nu… 14 feb. Camena
Călinești pe Ceremuș 11 feb. Călinești pe Ceremuș Monitorul de Suceava vă prezintă în serial istoricul așezărilor din Bucovina, lucrarea „Povestea așezărilor bucovinene”, semnată de Ion Drăgușanul. Așa cum spune autorul, „povestea fiecărei așezări este extrem de importantă și constituie pentru noi un patrimoniu obștesc pe care nu… 11 feb. Călinești pe Ceremuș
Călineștii lui Cuparenco și ai lui Ienaki (II) 10 feb. Călineștii lui Cuparenco și ai lui Ienaki (II) Monitorul de Suceava vă prezintă în serial istoricul așezărilor din Bucovina, lucrarea „Povestea așezărilor bucovinene”, semnată de Ion Drăgușanul. Așa cum spune autorul, „povestea fiecărei așezări este extrem de importantă și constituie pentru noi un… 10 feb. Călineștii lui Cuparenco și ai lui Ienaki (II)
CĂLINEȘTII lui CUPARENCO și ai lui IENAKI (I) 8 feb. CĂLINEȘTII lui CUPARENCO și ai lui IENAKI (I) CĂLINEȘTII lui CUPARENCO și ai lui IENAKI (I). În 15 martie 1490, printre bisericile întărite de Ștefan cel Mare Episcopiei de Rădăuți, se afla și „a 28-a biserică, la Călinești, cu popă”. În 3 octombrie… 8 feb. CĂLINEȘTII lui CUPARENCO și ai lui IENAKI (I)
CALICEANCA 7 feb. CALICEANCA CALICEANCA. „Caliceanca e spre nord-est de Cernăuți. O parte se întinde pe vale și pe o coastă lungă, alături cu Prutul, iar altă parte ajunge spre Horecea, între două coaste. Caliceanca, din Cernăuți, mai că nu se vede defel. Aici… 7 feb. CALICEANCA
CALAFINDEȘTI (II) 4 feb. CALAFINDEȘTI (II) CALAFINDEȘTI (II). După cum rezultă dintr-o scrisoare a Divanului Moldovei către Creisamtul din Bucovina, din 16 februarie 1790, Constantin Sturza vornic a dat ginerelui său, Vasile Neculcea ban, și jupânesei Ilinca, satele Calafindești și Șerbăuți, cu condiția ca el, Sturza,… 4 feb. CALAFINDEȘTI (II)
CALAFINDEȘTI (I) 3 feb. CALAFINDEȘTI (I) Monitorul de Suceava vă prezintă în serial istoricul așezărilor din Bucovina, lucrarea „Povestea așezărilor bucovinene”, semnată de Ion Drăgușanul. Așa cum spune autorul, „povestea fiecărei așezări este extrem de importantă și constituie pentru noi un patrimoniu obștesc pe care nu… 3 feb. CALAFINDEȘTI (I)
Cadobești (II) 1 feb. Cadobești (II) Monitorul de Suceava vă prezintă în serial istoricul așezărilor din Bucovina, lucrarea „Povestea așezărilor bucovinene”, semnată de Ion Drăgușanul. Așa cum spune autorul, „povestea fiecărei așezări este extrem de importantă și constituie pentru noi un patrimoniu obștesc pe care nu… 1 feb. Cadobești (II)
Cadobești (I) 31 ian. Cadobești (I) Monitorul de Suceava vă prezintă în serial istoricul așezărilor din Bucovina, lucrarea „Povestea așezărilor bucovinene”, semnată de Ion Drăgușanul. Așa cum spune autorul, „povestea fiecărei așezări este extrem de importantă și constituie pentru noi un patrimoniu obștesc pe care nu… 31 ian. Cadobești (I)
Cacica 28 ian. Cacica Monitorul de Suceava vă prezintă în serial istoricul așezărilor din Bucovina, lucrarea „Povestea așezărilor bucovinene”, semnată de Ion Drăgușanul. Așa cum spune autorul, „povestea fiecărei așezări este extrem de importantă și constituie pentru noi un patrimoniu obștesc pe care nu… 28 ian. Cacica
Căbești (II) 27 ian. Căbești (II) Monitorul de Suceava vă prezintă în serial istoricul așezărilor din Bucovina, lucrarea „Povestea așezărilor bucovinene”, semnată de Ion Drăgușanul. Așa cum spune autorul, „povestea fiecărei așezări este extrem de importantă și constituie pentru noi un patrimoniu obștesc pe care nu… 27 ian. Căbești (II)
Căbești (I) 25 ian. Căbești (I) Monitorul de Suceava vă prezintă în serial istoricul așezărilor din Bucovina, lucrarea „Povestea așezărilor bucovinene”, semnată de Ion Drăgușanul. Așa cum spune autorul, „povestea fiecărei așezări este extrem de importantă și constituie pentru noi un patrimoniu obștesc pe care nu… 25 ian. Căbești (I)
Buninții și Bârnova Mihovenilor 24 ian. Buninții și Bârnova Mihovenilor Monitorul de Suceava vă prezintă în serial istoricul așezărilor din Bucovina, lucrarea „Povestea așezărilor bucovinene”, semnată de Ion Drăgușanul. Așa cum spune autorul, „povestea fiecărei așezări este extrem de importantă și constituie pentru noi un… 24 ian. Buninții și Bârnova Mihovenilor
Bunești 21 ian. Bunești Monitorul de Suceava vă prezintă în serial istoricul așezărilor din Bucovina, lucrarea „Povestea așezărilor bucovinene”, semnată de Ion Drăgușanul. Așa cum spune autorul, „povestea fiecărei așezări este extrem de importantă și constituie pentru noi un patrimoniu obștesc pe care nu… 21 ian. Bunești
