DOROȘĂUȚI 4 iul. DOROȘĂUȚI DOROȘĂUȚI. Situat pe malul drept al Nistrului, între Vasilău, Cincău, Tăutri, Ocna și Brodoc, satul Doroșăuți este întărit, în 15 ianuarie 1517, Antimiei, văduva lui Dimitrie Lența, și copiilor ei, Marica, Anghelina, Magda și Miron, fiind cumpărat, în 12 martie… 4 iul. DOROȘĂUȚI
DORNEȘTI 1 iul. DORNEȘTI DORNEȘTI. În vreme ce biserica din Dornești este atestată documentar încă din 1490, odată cu închinarea bisericilor Episcopiei de Rădăuți („la Iuga cel Prost”, în slavonă „Juga Durnyj”), satul „Durnești, partea de jos, cu loc de moară în apa Sucevii… 1 iul. DORNEȘTI
DORNA-VATRA sau VATRA DORNEI (VI) 30 iun. DORNA-VATRA sau VATRA DORNEI (VI) DORNA-VATRA sau VATRA DORNEI (VI). Evreii se ocupau cu prelucrarea și vânzarea de alimente (Sachter, Paecht, Rauchwerger și Goth), cu administrarea hotelurilor, Hotelul comunal fiind arendat lui Mathias Neumann, Hotelul Central, lui Faust și Drach, iar Hotelul Runc și Hotelul… 30 iun. DORNA-VATRA sau VATRA DORNEI (VI)
DORNA-VATRA sau VATRA DORNEI (V) 29 iun. DORNA-VATRA sau VATRA DORNEI (V) DORNA-VATRA sau VATRA DORNEI (V). „Cu cât ne apropiam de strâmtoarea de la Chei, cu atât clina râului devenea mai repede și cursul apei mai pornit… Soarele nu se mai vedea, o răcoare pătrunzătoare te străbate și, deodată, auzi un… 29 iun. DORNA-VATRA sau VATRA DORNEI (V)
DORNA-VATRA sau VATRA DORNEI (IV) 28 iun. DORNA-VATRA sau VATRA DORNEI (IV) DORNA-VATRA sau VATRA DORNEI (IV). „Cele mai multe petreceri, cari se întâmplă aici, Duminica și sărbătorile, se fac la cârciume, unde se încinge danțul între cei tineri, pe când cei mai stătuți se așază la masă, în jurul paharului. Se… 28 iun. DORNA-VATRA sau VATRA DORNEI (IV)
DORNA-VATRA sau VATRA DORNEI (III) 27 iun. DORNA-VATRA sau VATRA DORNEI (III) DORNA-VATRA sau VATRA DORNEI (III). Emigrația transilvăneană la Vatra Dornei a continuat, desigur, și în deceniile următoare, așa cum a continuat și modelul de viață preistoric, în paralel cu cel istoricizant, impus de austrieci după… 27 iun. DORNA-VATRA sau VATRA DORNEI (III)
DORNA-VATRA sau VATRA DORNEI (II). 24 iun. DORNA-VATRA sau VATRA DORNEI (II). DORNA-VATRA sau VATRA DORNEI (II). Recensământul lui Rumeanțev[1], din 1772-1773, înregistrează în Dorna „319 – toată suma caselor”, însemnând 6 popi, 4 panțiri, 1 dascăl, 10 femei sărace și 298 birnici, între aceștia fiind: Vasile… 24 iun. DORNA-VATRA sau VATRA DORNEI (II).
DORNA-VATRA sau VATRA DORNEI (I) 23 iun. DORNA-VATRA sau VATRA DORNEI (I) DORNA-VATRA sau VATRA DORNEI (I). Ca și Dorna Candreni, Vatra Dornei, numită, inițial, Dorna, ca și apa, nu-și poate despărți rădăcinile străvechi de cele ale Câmpulungului Moldovenesc, data atestării documentare putând fi considerată cea de 14 aprilie 1411. Întâmplările obștești… 23 iun. DORNA-VATRA sau VATRA DORNEI (I)
DORNA CANDRENILOR (II) 21 iun. DORNA CANDRENILOR (II) DORNA CANDRENILOR (II). O listă de subscripție pentru zidirea bisericii orientale din Cacica, întocmită, în iunie 1891, de „Simion Iliuț, paroch în Candreni”, menționează, printre familiile comunei, pe: Teodor Iuga, Vasile Țăran, Jacob Candrea, Vasile Carpea, Grigori Spânu, Ilarion Spânu,… 21 iun. DORNA CANDRENILOR (II)
DORNA CANDRENILOR (I) 20 iun. DORNA CANDRENILOR (I) Sat al câmpulungenilor Candrea, deci cu dreptul de a-și revendica atestarea documentară în 14 aprilie 1411, ca și Câmpulungul, Dorna Candreni exista ca vatră de sat și nu doar ca risipire de gospodării de vară, încă din 20 noiembrie 1755,… 20 iun. DORNA CANDRENILOR (I)
DĂRMĂNEȘTI (III) 17 iun. DĂRMĂNEȘTI (III) La doar trei ani de la inaugurarea primei linii ferate din Bucovina, Lemberg-Cernăuți (primul tren a sosit la Cernăuți în 15 septembrie 1866), s-a dat în funcțiune și calea ferată Cernăuți-Ițcani, primul tren sosind în gara Hatna în ziua de… 17 iun. DĂRMĂNEȘTI (III)
DĂRMĂNEȘTI (II) 16 iun. DĂRMĂNEȘTI (II) DĂRMĂNEȘTI (II). Din 6 aprilie 1634, beneficiază de atestare documentară și satul Măriței, și cătunul acestui sat, Hatna sau „jumătate de sat Măriței, partea de jos”, cumpărată de Evloghie, pentru a doua oară episcop al Rădăuților, om hapsân, amestecat în… 16 iun. DĂRMĂNEȘTI (II)
DĂRMĂNEȘTI (I) 15 iun. DĂRMĂNEȘTI (I) DĂRMĂNEȘTI (I). Până în 7 ianuarie 1403, când a fost dăruit Episcopiei Sucevei, satul Dărmănești, numit Hrețca sau Sârbi, a făcut parte din „ocina dreaptă” a voievodului Alexandru cel Bun, cel care adusese la Suceava, încă din 29 iunie 1402,… 15 iun. DĂRMĂNEȘTI (I)
DAVIDENI (II) 14 iun. DAVIDENI (II) În 1894, satul Davideni avea o școală în limba română, una din cele 15 care funcționau în Bucovina vremii, cealaltă biserică, tot de lemn, cu hramul Sfintei Parascheva, fiind sfințită în 1910. Societatea de cetire „Lumina” din Davideni, înființată în… 14 iun. DAVIDENI (II)
DANILA 13 iun. DANILA Numit, până în 1783, când este colonizat cu ruteni, Dănilești, cut al satului Măriței, a cărui istorie este îndreptățit să și-o asume, satul Danila, de pe pârâul Danila, „care curge prin Dănilești”, era o seliște pustie în 1774. În 1843,… 13 iun. DANILA
CULEUȚI și CUPCA 9 iun. CULEUȚI și CUPCA CULEUȚI (II). Conform unui izvod de moșii din 20 ianuarie 1775, Ilie Strășca, stăpânea, ca moștenire după părinții lui, Mihalachi și Maria Strășca, a șasea parte din Culeuți. În 1843, biserica Arătarea Maicii Domnului din Culeuți, înălțată, în 1779 de… 9 iun. CULEUȚI și CUPCA
CULEUȚI (I) 8 iun. CULEUȚI (I) Seliște pustie în 1588 („Culiuțăi pe Nistru”), satul Culeuți este întărit lui Onciu Vrânceanul, în 20 mai 1589, împreună cu satele Cadubești și Stăuceani. În 25 februarie 1663, Isac Cocoranul lasă copiii lui, Lupa și Miron, „partea sa, câtă i… 8 iun. CULEUȚI (I)
CUCIURUL MIC (II) 7 iun. CUCIURUL MIC (II) În cătunul Vaslăuți, „toată suma caselor” era 104, însemnând 2 popi, Vasilii și Georgii, 2 dascăli, Andronic și Vasilii palamar, 11 scutelnici ai paharnicului Hurmuzachi, Gavril volintirul, Mărian rus, Luchian herghelegiu, Toader cojocar, Petre rus, Vasile pânzariul, Nichita prisăcar, Pavlo… 7 iun. CUCIURUL MIC (II)
CUCIURUL MIC (I) 6 iun. CUCIURUL MIC (I) Aflat în ținutul Coțmanilor, între Valeva, Vaslăuți, Boianciuc, Iucăuți, Verbăuți, Cuciurul Mic are parte de atestare documentară, sub numele de Cuciurău, în 23 februarie 1448, când Roman Vodă, aflat la Colomeea, întărește lui Didrih Buceaski satele Cuciurul, Iurcăuți, Verbouți, Vasilăul… 6 iun. CUCIURUL MIC (I)
CUCIURUL MARE (II). 3 iun. CUCIURUL MARE (II). Rufeturile erau pentru slujitorii bisericii, popa Georgii, popa Simion, diaconul Ion și dascălul Georgii, pentru marchitanul Tănasă, pentru jidovul Leizer, fiul lui Ițcul, pentru scutelnicii marchitanului Tănasă, Ion ciubotar, Ștefan Tihaniuk, Vasile Butniok, Petre Nahriniak, Macsin, Vasile Tesliuk, Rață și… 3 iun. CUCIURUL MARE (II).
CUCIURUL MARE (I). 2 iun. CUCIURUL MARE (I). Satul vatamanului Gherman, de pe malul stâng al Dereluiului, învecinat cu Storojineț, Chicera, Voloca, Corovia și Camenca, a beneficiat de prima atestare documentară în 25 decembrie 1422, când satul Cuciur a fost întărit boierului Boguș, fiul lui Nesteac, apoi în… 2 iun. CUCIURUL MARE (I).
CRIȘCEATEC 1 iun. CRIȘCEATEC Aflat pe malul drept al Nistrului, mai jos de Zviniace, satul Crișceatec este ales de negustorul Teodor Preda și de răzeșii din Răpujineț, alt sat din megieșie, pentru a adăpoti și sluji un schit, construit în 1765 și închinat Sfântului… 1 iun. CRIȘCEATEC
CRASNA (III) 31 mai CRASNA (III) În 1885, Ion Bumbac, aflat în călătorie, de la Ciudei, la Vicove, își exprima încântarea în fața dumnezeiescului peisaj de pe valea Sirețelului: „Ce să mai vorbesc despre vesela regiune a comunei Crasna sau despre partea șoselei ce suie, prin… 31 mai CRASNA (III)
CRASNA (II) 30 mai CRASNA (II) Recensământul lui Rumeanțev[1], din 1772-1773, înregistrează la Crasna, în Ocolul Berhometelor, fără alte precizări, „35 – toată suma caselor”, însemnând 2 mazili, 1 nevolnic, 7 femei sărace, 2 popi, 3 țigani și 20 birnici. În 1775, Crasna Putnei era seliște… 30 mai CRASNA (II)
CRASNA (I) 27 mai CRASNA (I) Printre satele din nordul Moldovei, pentru care obținea întăritură Stan Cupcici, stăpânul de la „Jicove”, în 15 iunie 1431, se număra și jumătatea de sat și de moșie de pe malul stâng al Sirețelului, înspre amonte, cumpărată de la Șandru… 27 mai CRASNA (I)
COȚMANI (II) 26 mai COȚMANI (II) În cătunul Suhaverca, existau 45 de case, locuite de 1 popă, Miron, 2 diaconi, Toader și Andrei, 2 slugi ale Episcopiei Rădăuților, Neculai ROSCHIP și Dănilă, 4 văduve, Irina, Maria Ursuliasa, Palaghia și Maria morărița, 11 case erau nelocuite, iar… 26 mai COȚMANI (II)
COȚMANI (I) 24 mai COȚMANI (I) Atestat încă din 6 iulie 1413, când Alexandru cel Bun întărește soacrei sale, Anastasia, „Coțmanul Mare, cu toate cătunele ce țin de el, anume Suhoverhul, Hliveștii, apoi Valeva, până în pădurea care se cheamă Dumbrava”, avea să revină, după moartea… 24 mai COȚMANI (I)
COSTEȘTI (II) 20 mai COSTEȘTI (II) Recensământul lui Rumeanțev[1], din 1772-1773, înregistrează la Costești, moșie răzeșească, „60 – toată suma caselor”, însemnând 1 popă, Maftei, 2 dascăli, Dănilă și Mihălache, 3 ruptași, Vasilie Coman, Pătraș Dratfa și Arsenii Gavrilescul, 1 umblător, Vasilii Săndulescul, 2 jidovi, Nosin… 20 mai COSTEȘTI (II)
COSTEȘTI (I) 19 mai COSTEȘTI (I) Jumătate din satul Costești a fost dăruit de Constantin Movilă Vodă, în 7 ianuarie 1608, mănăstirii Pobrata, cealaltă jumătate fiind întărită, în 15 ianuarie 1617, copiilor lui Dumitru și ai Antimiei Lența, Marca, Anghelina, Magda și Miron. Din acești urmași… 19 mai COSTEȘTI (I)
COSTÂNA (II) 17 mai COSTÂNA (II) În 14 septembrie 1880, s-a născut, tot în Costâna, poetul Vasile Huțan, și el extrem de prolific, ba chiar ceva-ceva mai talentat decât frații Bumbac. În anul 1888, antistele comunal al Costânei, George Goian, preotul I. Mandacevschi și bătrânii satului… 17 mai COSTÂNA (II)
COSTÂNA (I) 16 mai COSTÂNA (I) Sat străvechi ca și Bălăceana și, ca și Bălăceana, populat, cândva cu câte o breaslă de meșteșugari sași (dovadă toponimele Săsciori, din Bălăceana, și Sașii, din Costâna), Costâna beneficiază de atestare documentară tot în 15 martie 1490, când printre bisericile… 16 mai COSTÂNA (I)
COSMINUL 13 mai COSMINUL Satul care dă numele codrului legendar, pe care polonii aveau să-l numească „înspăimântătoarea Bucovină”, Cosminul, „care acum se numește Molodia”, cum declara egumenul Putnei, în 1782, a fost dăruit mănăstirii Putna, drept seliște pustie, în 3 aprilie 1488. Bătălia de… 13 mai COSMINUL
COROVIA 12 mai COROVIA Un laz „numit Onica”, aflat la confluența pâraielor Pietrosul și Corovia este menționat în hotarnica Mihalcei din 4 octombrie 1732, ca moșie a mănăstirii Puna. Recensământul lui Rumeanțev[1], din 1772-1773, înregistrează la Corovia „34 – toată suma caselor”, însemnând 9… 12 mai COROVIA
CORLATA 11 mai CORLATA Una dintre „ocinile lui Corlat” de pe valea Moldovei, singura care-i mai păstrează numele, Corlata, împărtășește, din 13 septembrie 1473, soarta Berchișeștilor, cu care se și contopește, mai ales după anul 1577, când ambele ajung sub stăpânirea călugărilor de la… 11 mai CORLATA
COMĂREȘTI (II) 9 mai COMĂREȘTI (II) În 1 noiembrie 1797, Tănase Răpta de Comărești avea să lase copiilor lui, Anița, Ion, Ileana, Iftimia și Mihalachi (partea fetei moarte, Cârstina, îi revenea băiatului ei, Ion), moșiora lui din Comărești și din Vilauce. Toader Lastiuca va lăsa moșioara,… 9 mai COMĂREȘTI (II)
COMĂREȘTI (I) 6 mai COMĂREȘTI (I) Satul este atestat documentar din 3 august 1610, zi în care Ionașco, Todosca și Toader, copiii lui Pătrașco, strănepoții lui Vasile Machidon cel Bătrân, vând a patra parte de sat Comărești, pentru 120 taleri de argint, lui Zaharia, fiul popei… 6 mai COMĂREȘTI (I)
COMĂNEȘTI 5 mai COMĂNEȘTI Atestat documentar în 3 august 1601, când, cu întăritura lui Ieremia Movilă, Vâscan Dobrenchi primește uric pentru o parte din satul Comănești, „care este pe Soloneț, în ținutul Sucevei, cu loc de iaz și de moară la pârâul Solonețul Mic… 5 mai COMĂNEȘTI
CLIVODIN 3 mai CLIVODIN Cătun în Coțmanul Mare, în 26 august 1503, Clivodinul este dăruit, de Ștefan cel Mare, Episcopiei Rădăuților, împreună cu Coțmanul și cu „cătunele sale, Gavrilăuți, Hliviscea, Davidăuți, Sadcău, Clivodinul, Bludna, Suhoverhul, Ceaplinți și Valeva”. Sub stăpânirea ecleziastică, dar cu obligații… 3 mai CLIVODIN
CLIT 2 mai CLIT În 30 august 1633, Dumitru Tureatcă dăruia mănăstirii Solca o prisacă „la Clit, lângă satul Solca”, pe care o cumpărase. Satul de coloniști germani, numit, inițat Glitt, s-a format, între anii 1782-1787, cu agricultori și meșteșugari din Franconia și din… 2 mai CLIT
CLIMĂUȚI 28 apr. CLIMĂUȚI În 15 martie 1490, printre bisericile întărite de Ștefan cel Mare mănăstirii Putna, se aflau și „o biserică, la Climăuți”. Satul Climăuți, pe care Ștefan îl dăruise Putnei, în 14 octombrie 1498, odată cu Botoșana, fusese dobândit, în urma unui… 28 apr. CLIMĂUȚI
CIUMÂRNA sau RUS PE BOUL 27 apr. CIUMÂRNA sau RUS PE BOUL Înființată, ca și Argelul, în 1776, cu familii de coloniști galițieni, inclusiv huțani, sub numele de Rus pe Boul, Ciumârna își are istoria legată de Vatra Moldoviței. În 1843, Ciumârna făcea parte din comuna bisericească Rus-Moldovița, Argel și Ciumârna, biserica… 27 apr. CIUMÂRNA sau RUS PE BOUL
CIUDEI 22 apr. CIUDEI În 29 mai 1658, vistiernicul Pelin, stăpânul Ciudeilor, se plângea lui Gheorghe Ghica Vodă că niște vecini de ai săi, o femeie cu doi copii, au fugit din satul său în satul mănăstirii Dragomirna, unde, de altfel, va și fi… 22 apr. CIUDEI
CIREPCĂUȚI PE SIRET 21 apr. CIREPCĂUȚI PE SIRET În 15 martie 1490, dintre bisericile întărite de Ștefan cel Mare Episcopiei de Rădăuți, se afla și „a 10-a biserică, La Cerepcăuți, cu popă”, pe malul drept al Siretului, între Volcineț și Mușenița, În 1843, biserica Sfântul Mihail din Cirepcăuți… 21 apr. CIREPCĂUȚI PE SIRET
CIOCĂNEȘTI (II) 20 apr. CIOCĂNEȘTI (II) O listă de subscripție pentru zidirea bisericii orientale din Cacica, întocmită, în septembrie 1891, de „Roman Bârgăuan, paroch în Ciocănești” și preoteasa Catinca Bârgăuan, menționează, printre familiile comunei, pe: preotul Georghe Zugrav, Catinca Magaleviciu (soția cantorului), Dumitru Șcheul, Iosif Ciocan,… 20 apr. CIOCĂNEȘTI (II)
CIOCĂNEȘTI (I) 19 apr. CIOCĂNEȘTI (I) În ciuda legendărilor locale, satul Ciocănești nu a existat până în 31 iulie 1775, când „Ion Ciocan ot Bistrița, de la Ciocănești” și câmpulungeanul Damaschin Hurghiș își dispută, în fața înțelepților bătrâni câmpulungeni, muntele Botușul Mic. Damaschin avea zapis vechi,… 19 apr. CIOCĂNEȘTI (I)
CINCĂU 18 apr. CINCĂU Situat aproape de Nistru, între Cadobești și Vasilău, satul Cincău aparținea, în 14 aprilie 1546, Mariei și Agafiei, fiicele diacului de vistierie Ivanco, dar vând moștenirea, care, pe atunci, se numea Cernăcăul, stolnicului Ion Iațco. Fiul lui Ion Iațco, Ionașco,… 18 apr. CINCĂU
CHISELEU 13 apr. CHISELEU În 4 martie 1652, se împart moșiile răposatului Gavrilaș Mateiaș între copii lui, Ieremie, Ileana comisoia și Alexandra vorniceasa. „Partea jupânesei Alexandra visterniceasa a fost… satul Chiselău”. În 1 ianuarie 1670, când vistierul Neculce, tatăl cronicarului Ion Neculce, s-a căsătorit… 13 apr. CHISELEU
Chicera 12 apr. Chicera Sătucul ucrainean de pe Derelui, din ținutul Storojinețului, cu 559 locuitori, în 1890, făcea parte, în 1775, din Mihuceni și Trestiana, din Ocolul Berhometelor, două cătune cu doar 9 familii țărănești. În 1843, comuna bisericească Mihuceni, Trestiana și Chicera, cu… 12 apr. Chicera
