IOSEFFALVA sau TOLVA 29 sept. IOSEFFALVA sau TOLVA IOSEFFALVA sau TOLVA. Pentru că Vornicenii rămăseseră, încă de la 1742, când se afla sub stăpânirea mănăstirii slatina, o seliște pustie, austriecii au înființat, în 1783, pe vatra vechii Tulova, satul Ioseffalva, numit de români Tolva, românii așezându-se pe vatra… 29 sept. IOSEFFALVA sau TOLVA
IORDĂNEȘTI 26 sept. IORDĂNEȘTI IORDĂNEȘTI. Sat vechi, dar cunoscut, în vechime, sub numele de Ardănești, Iordăneștii, satul de pe Siret din megieșia localităților Carapciu pe Siret, Cupca, Ropcea, Cuciurul Mare, se întinde pe valea pârâului Hatniul, de la obârșie, și pe pârâul Turii, unde… 26 sept. IORDĂNEȘTI
ILIȘEȘTI (III) 24 sept. ILIȘEȘTI (III) ILIȘEȘTI (III). În 1890, Ilișeștii aveau 3.727 locuitori, germani, evrei, poloni, români, armeni, biserica ortodoxă fiind slujită de preoții Nicolai Bacinschi și Mihai Torac, cantor bisericesc fiind Dometian Scripcariu. La Școala germană profesau învățătorul superior Iacov Decker, Carol Heiler, Franz… 24 sept. ILIȘEȘTI (III)
ILIȘEȘTI (II) 23 sept. ILIȘEȘTI (II) ILIȘEȘTI (II). Din Sărsig vine vornicul Vereș LUPU, din Blajeni, Roman OLAR, din Vereșhaza, Maria lui GRIGORE și Moldovan GRAROCEAN, din Căila, Masai și Gavril ALEXA, Costan IOAN, Ion PĂCURĂ și Precop a ILIEI, din Bârgău, muzicantul Petru OBITAȘ și… 23 sept. ILIȘEȘTI (II)
ILIȘEȘTI (I) 22 sept. ILIȘEȘTI (I) ILIȘEȘTI (I). În vreme ce biserica de la Ilișești este menționată, în 11 iulie 1428, alături de alte 49, închinate mănăstirii Bistrița, în uricul lui Alexandru cel Bun, o parte a satului Ilișești, numită, în 29 noiembrie 1443, Săsciori, apare… 22 sept. ILIȘEȘTI (I)
IGEȘTI 19 sept. IGEȘTI IGEȘTI. Igești, Iuginții sau Iugești, dar și Jijeștii, cum s-a numit inițial satul de pe Serețel, situat între cele două Crasne, Ciudei, Budeniț și Pătrăuți pe Siret, a fost atestat documentar, în 17 august1428, când Alexandru cel Bun îl întărea… 19 sept. IGEȘTI
IASLOVĂȚ 17 sept. IASLOVĂȚ Numele satului Iaslovăț, menționat, pentru prima dată, într-un uric din 4 iunie 1588, prin care Solomia, fata lui Solomon logofăt, primește satul Iaslovăț, parte din vechea moșie Solca Mică (Arbore) a lui Luca Arbore, pare să fi fost mult mai… 17 sept. IASLOVĂȚ
IACOBEȘTI 14 sept. IACOBEȘTI IACOBEȘTI. În 12 decembrie 1627, Miron Barnovschi Vodă întărea lui Grama și jupânesei Anghelina, nepoții lui Vascan Horeș și ai lui Lupu Cup, jumătate din satul și moșia Iacobești. Cealaltă jumătate aparținea neamului Stârcea, care, în 6 aprilie 1659, prin… 14 sept. IACOBEȘTI
IACOBENI (II) 13 sept. IACOBENI (II) IACOBENI (II). În 5 iunie 1836, când forjorul („hămurai”) neamț Filip Henris se stabilea la Iacobeni, el a cumpărat o moșioară, în Poiana Iacobenilor, de la Niculai Groza din Iacobeni și de la Ion Iacoban din Ciocănești. Biserica Sfântului Gheorghe… 13 sept. IACOBENI (II)
IACOBENI (I) 12 sept. IACOBENI (I) IACOBENI (I). Satul „Ecobenilor de pe Bistriță”, care, în 23 mai 1765, erau chemați la judecata vornicului câmpulungean Constantin Cantacuzino de către Toader Tolovan, „zicând Tolovan că are și el moșie acolo unde șed Ecobenii”, pe locul „ce-i zic Tolovan… 12 sept. IACOBENI (I)
IABLONIȚA 9 sept. IABLONIȚA IABLONIȚA. Așezată pe malul drept al Ceremușului Alb, lângă Coniatin și aproape de Câmpulung Rusesc, „Iablonița românească”, după cum era inserată în hărțile Marelui Stat Major austriac, la 1774, era populată, încă din 20 mai 1762, când egumenul Putnei arendează… 9 sept. IABLONIȚA
HOROȘĂUȚI 8 sept. HOROȘĂUȚI HOROȘĂUȚI. Megieș cu Dobronăuții, Boianciuc, Cuciurul Mic și Vaslăuții, satul de pe Pârâul Negru, Horoșăuți, a fost întărit, în 15 ianuarie 1617, Antimiei, văduva lui Dimitrie Lența, și copiilor ei, Marica, Anghelina, Magda și Miron. În 3 iunie 1640, după… 8 sept. HOROȘĂUȚI
HORODNIC (VI) 7 sept. HORODNIC (VI) HORODNIC (VI). Prima bibliotecă publică a Horodnicului de Jos, Cabinetul de cetire „Vatra”, s-a înființat, în casa comunală, în anul 1896, cu 326 membri, cu 79 cărți și 4 abonamente la gazete, dar și cu o avere de 26 florini… 7 sept. HORODNIC (VI)
HORODNIC (V) 5 sept. HORODNIC (V) HORODNIC (V). În partea aceea se îmbie, pe la jumătate de cale, și un drum destul de bunicel al satului nostru. La ieșirea din sat, însă, nu mă pot răbda să nu-mi întorc, încă o dată, privirea la frumoasa școală… 5 sept. HORODNIC (V)
HORODNIC (IV) 2 sept. HORODNIC (IV) HORODNIC (IV). În 1899, de Sf. Dumitru, „părintele episcop Repta” a sfințit biserica din Horodnicu de Sus, cu un sobor de 18 preoți, în prezența a câtorva mii de credincioși. Printre ctitori se află, în primul rând, primarul de atunci,… 2 sept. HORODNIC (IV)
HORODNIC (III) 1 sept. HORODNIC (III) HORODNIC (III). Recensământul lui Rumeanțev[1], din 1772-1773, înregistrează la Horodnic, în Ocolul Vicovilor, fără alte precizări, „81 – toată suma caselor”, însemnând 8 popi, 13 femei sărace și 60 scutelnici ai spătarului Enăkaki. În 1774, când austriecii ocupă Bucovina, satele… 1 sept. HORODNIC (III)
HORODNIC (II) 29 aug. HORODNIC (II) HORODNIC (II). De Horodnicul de Sus se leagă numele lui Em. Grigorovitza (15.02.1857 – 06.12.1915), „cronicar duios al Bucovinei” (Constantin Loghin), născut la Rădăuți, dar puternic atașat de „baștina părinților și a mamei copilului” său, căci „sat frumos românesc ca… 29 aug. HORODNIC (II)
HORODNIC(I) 26 aug. HORODNIC(I) HORODNIC(I). Pornind de la sugestia toponimică, adică de la faptul că „horod” (gorod) înseamnă, în limbile slave, oraș, cetate, târg, austriecii au angajat un arheolog slav, al cărui nume îmi scapă, să facă săpături pe vatra celor două sate Horodnic,… 26 aug. HORODNIC(I)
HORECEA (II) 25 aug. HORECEA (II) HORECEA (II) Mănăstirea avea 14 proprietăți, și anume: Săzomnișca, pământul în jurul mănăstirii; Hreblea, un loc lângă Horecea; un fânaț lângă Horecea, de la Hârtop, până-n malul Prutului; Terebiș, un fânaț lângă Horecea, un fânaț de 12 odgoane, în hotar… 25 aug. HORECEA (II)
HLUBOCA 22 aug. HLUBOCA HLUBOCA. În 15 martie 1490, dintre bisericile întărite de Ștefan cel Mare Episcopiei de Rădăuți, se afla și „a 7-a biserică, cu popă, la Hluboca”. În martie 1491, fiul lui Iudca cel Bătrân, care primise Hluboca de la Alexandru cel… 22 aug. HLUBOCA
HLIBOCA 18 aug. HLIBOCA HLIBOCA. Menționat, pentru prima dată, drept sat cu biserică și un popă, în 1438 și în 1490, dar întărit fraților Babici, care-l cumpăraseră de la Pavel Iudca, în 1493, Hliboca are o istorie frământată și plină de culoare. În 8… 18 aug. HLIBOCA
HADICFALVA 15 aug. HADICFALVA HADICFALVA. O masivă colonizare cu 40 familii de secui, pe moșia Dornești, înfăptuită în 1785, a condus la întemeierea unui adevărat sat secuiesc, numit Hadicfalva, în onoarea guvernatorului Galiției, generalul Andreas Hadik. În același an 1785, harta cadastrală a satului… 15 aug. HADICFALVA
GURA HUMORULUI (V) 12 aug. GURA HUMORULUI (V) GURA HUMORULUI (V). Vechiul oraș Gura Humorului a fost transformat în cenușă, în urma incendiului devastator din 11 mai 1899, când au ars peste 400 de case și anexe lor. Incendiul a izbucnit într-o zi de joi, în jurul orei… 12 aug. GURA HUMORULUI (V)
GURA HUMORULUI (IV) 11 aug. GURA HUMORULUI (IV) GURA HUMORULUI (IV). Duminică, 10 iulie 1887, a sosit la Gura Humorului Prințul de Coroană Rudolf. „Sosind la orașul Gurahumorului, unde se schimbau caii, Alteța Sa Imperială se coborî din trăsură, lângă arcul al doilea de triumf, unde-l întâmpină poporul… 11 aug. GURA HUMORULUI (IV)
GURA HUMORULUI (III) 9 aug. GURA HUMORULUI (III) GURA HUMORULUI (III). În 1867 Gura Humorului a devenit, datorită pieței sale, un orășel, ridicat, în 1893, la rangul de reședință de județ pentru 12 sate. Orășelul și cele 12 sate aveau împreună 2.703 locuitori; în 1869, 2.539; în 1880,… 9 aug. GURA HUMORULUI (III)
GURA HUMORULUI (II) 8 aug. GURA HUMORULUI (II) GURA HUMORULUI (II). Hotarele siliștii și al moșiei, dăruită de Ștefan cel Mare mănăstirii Voronețului, erau formate din pârâul Voroneț, râul Moldova, Drumul Mare, Fântâna lui Dumitru, drumul din pădure, pârâul Homor și poiana lui Andronic, în hotarnică fiind menționați,… 8 aug. GURA HUMORULUI (II)
GURA HUMORULUI (I) 5 aug. GURA HUMORULUI (I) GURA HUMORULUI (I). Localitatea bucovineană cu cea mai veche menționare, cea a unui călugăr franciscan, care, trecând prin viitoarea Bucovină, în 1286, spre reședința conducătorului Hoardei de Aur, se însoțește cu o căpetenie băștinașă, Olachus[1], întâlnește un castru tătar, la… 5 aug. GURA HUMORULUI (I)
GRĂNICEȘTI sau CRAINICEȘTI (II) 4 aug. GRĂNICEȘTI sau CRAINICEȘTI (II) GRĂNICEȘTI sau CRAINICEȘTI (II). Însuși domnul a poruncit. / Scris în Iași, 7123 (1615), luna Martie 13. / Ștefan Voievod. Dumitru”. Hotarnica satului, înspre Calafindești, făcută în 15 decembrie 1737, la cererea egumenului Solcăi, începe… 4 aug. GRĂNICEȘTI sau CRAINICEȘTI (II)
GEMENEA 2 aug. GEMENEA GEMENEA. Amintit în izvodul moșiilor mănăstirii Voroneț din 24 iunie 1775, drept cătunul Gemine, Gemenea avea, în 1774, 21 familii țărănești, iar în 1775, menționat drept Gemenea, din Ocolul Câmpulung Moldovenesc, era un sat populat cu 2 popi și 83… 2 aug. GEMENEA
GAVRILEȘTI 1 aug. GAVRILEȘTI GAVRILEȘTI. Întărit, în 2 iulie 1445, de Petru Aron Vodă, lui Mihail logofăt (cel care va negocia tributul cu turcii), care-l cumpărase de la Manea globnicul, Gavrileștii, „un loc din pustie, aproape de granița leșească, anume seliștea Gavrilouți, ca să-și… 1 aug. GAVRILEȘTI
GĂLĂNEȘTI (II) 29 iul. GĂLĂNEȘTI (II) GĂLĂNEȘTI (II). După reforma agrară din 1783, înfăptuită cu păduri, pășuni, fânețe și țarini confiscate proprietarului ecleziast, încep să fie consemnate și toponimele, unele vechi, poate din vremea acelui Herman, fratele lui Iațco, de la care avea să cumpere Ștefan… 29 iul. GĂLĂNEȘTI (II)
GĂLĂNEȘTI (I) 28 iul. GĂLĂNEȘTI (I) GĂLĂNEȘTI (I). Gălăneștii par să însemne o localitate relativ nouă în istoria românilor bucovineni, menționată, drept cătun al Vicovului de Jos, abia în harta cadastrală a anului 1783, când, după secularizarea averilor mănăstirești (ale Putnei, în cazul acesta), s-au constituit… 28 iul. GĂLĂNEȘTI (I)
FURSTENTHAL 27 iul. FURSTENTHAL FURSTENTHAL. Colonia germană de la Sucevița, de pe valea Voivodesei, înființată în 1792, cu germani din Boemia, s-a numit Furstenthal. În 1802, la Furstenthal s-a înființat o fabrică de sticlă, axată pe producția de geamuri, la care lucrau, sub coordonarea… 27 iul. FURSTENTHAL
FUNDU MOLDOVEI (IV) 26 iul. FUNDU MOLDOVEI (IV) FUNDU MOLDOVEI (IV). O listă de subscripție pentru zidirea bisericii orientale din Cacica, întocmită, în iunie 1891, de „Dimitrie ȚURCANU, paroch în Fundul-Moldovei”, menționează, printre familiile comunei, pe: Costan Popovici, Ioniță Herle, Dumitru Țimpău, Pinteleiu Tonigariu, Costan Mândrilă, Dumitru Dorofteiu,… 26 iul. FUNDU MOLDOVEI (IV)
FUNDU MOLDOVEI (III) 25 iul. FUNDU MOLDOVEI (III) FUNDU MOLDOVEI (III). În Fundu Moldovei funcționa o școală, cu 5 clase, din 1862, școala nemțească din Luisenthal, Handal – cum îi spuneau românii noului sat, fiind înființată în 1805[1]. Din același calendar aniversar al satului nu pot fi excluse… 25 iul. FUNDU MOLDOVEI (III)
FUNDU MOLDOVEI (II) 22 iul. FUNDU MOLDOVEI (II) FUNDU MOLDOVEI (II). Recensământul lui Rumeanțev[1], din 1772-1773, înregistrează în Fundu Moldovii „88 – toată suma caselor”, însemnând 1 popă, 1 panțir, 3 femei sărace și 83 birnici, și anume: Dumitru, ungurian (UNGUREAN), Grigori, șălvar (ȘALVARI), Ion sin lui (Grigori… 22 iul. FUNDU MOLDOVEI (II)
FUNDU MOLDOVEI (I) 21 iul. FUNDU MOLDOVEI (I) FUNDU MOLDOVEI (I). Una dintre cele mai vechi sărbători ale străbunilor, „Amuțitul Cucului”, prin care se omagia, cu ocazia Echinocțiului de primăvară, văzduhul – ca legătură între Cer și Pământ, prin regăsire în jurul vetrei părintești (și-atunci înstrăinatul, aidoma cucului,… 21 iul. FUNDU MOLDOVEI (I)
FRUMOSU 20 iul. FRUMOSU FRUMOSU. Satul își trage numele de la monahul Teodosie, fiul lui Drăgoi, nepotul Vasutcăi, strănepotul lui Drăgoi Viteazul, egumen al mănăstirii Moldovița și care, în 1534, cu întăritură domnească în 5 aprilie 1558, moștenește și această ocină de la mama… 20 iul. FRUMOSU
FRĂTĂUȚI (IV) 19 iul. FRĂTĂUȚI (IV) FRĂTĂUȚI (IV). Biblioteca din Frătăuții Vechi s-a constituit, în mod oficial, drept Cabinetul de lectură „Silvestru”, în anul 1896, în casa lui Nicolai Luchian, cu 64 membri, cu 131 cărți, cu 2 abonamente la gazete și cu un capital de… 19 iul. FRĂTĂUȚI (IV)
FRĂTĂUȚI (III) 18 iul. FRĂTĂUȚI (III) FRĂTĂUȚI (III). „Cursul de industrie casnică și albinărit din Frătăuțul nou, carele e primul de atare feliu în Bucovina, s-a încheet, pentru anul acesta, în ziua de 10/22 Iuliu 1889… Nu voim să prejudecăm judecata altora, carii vor fi competenți… 18 iul. FRĂTĂUȚI (III)
FRĂTĂUȚI (II) 15 iul. FRĂTĂUȚI (II) FRĂTĂUȚI (II). În 1843, biserica Adormirea Maicii Domnului din Frătăuții Noi, cu 1.890 enoriași, era slujită de parohul Mihail ONCIUL. Biserica din Frătăuții Vechi, închinată, de asemenea, Maicii Domnului, avea 2.024 enoriași, paroh fiind Artenie ANTONOVICI, iar preot administrator, Constantin… 15 iul. FRĂTĂUȚI (II)
FRĂTĂUȚI (I) 14 iul. FRĂTĂUȚI (I) FRĂTĂUȚI (I). În 18 noiembrie 1393, Roman Vodă și fiii săi, Alexandru și Bogdan, întăreau fiilor lui Dragomir Albul, Giurgiu, Mihail, Petru, Dumitru și Todor, „un sat pe Suceava… iar hotarul acestui sat, dinspre o parte, Suceava, de la obârșia… 14 iul. FRĂTĂUȚI (I)
FRASIN 12 iul. FRASIN FRASIN. Menționat ambiguu în „sămile” mănăstirii Voroneț din 1745, drept „Frasănii”, apoi, odată cu arendarea Stulpicanilor și a cătunelor din jur, în 17 iulie 1782, unor evrei, Marco din Suceava și Solomon din Gura Humorului, prin avertizarea acestora că „la… 12 iul. FRASIN
FÂNTÂNA ALBĂ 11 iul. FÂNTÂNA ALBĂ Satul numit, de austrieci, Fontina Alba, a fost înființat, în 1784, în poiana Varnița, din apropierea Climăuților, de o localitate de ruși lipoveni. Ales, de călugării Pavel și Gherontie, drept loc al unei viitoare, în 1838, și înzestrat cu o… 11 iul. FÂNTÂNA ALBĂ
EISENAU 8 iul. EISENAU EISENAU. Capătul dinspre Câmpulung Moldovenesc al satului Vama, în lunca împădurită de sub culmea Hurghiș, de la Prisaca Dornei, a fost colonizat, în 1807-1808, cu mineri germani din Grundler (Slovacia), în noua lor colonie, Eisenau, stabilindu-se, ulterior, până pe la… 8 iul. EISENAU
DRĂGUȘENI-SIRET 7 iul. DRĂGUȘENI-SIRET Dăruit de Ilie și Ștefan Voievozi, în 24 februarie 1437, lui Șteful Jumătate, împreună cu satele Vășcăuți pe Siret, Mușineț și Batcouți, satul „Dragoșani”, menționat și în 1623, „pe din sus de târgul Siretului”, este cumpărat, pe un sfert, în… 7 iul. DRĂGUȘENI-SIRET
DRAGOMIRNA 6 iul. DRAGOMIRNA DRAGOMIRNA. Pe locul unor vechi seliști pustii, precum Ungurașii și Dragomireștii, exista, în 24 februarie 1587, satul Dragomirești și „locul pustiu Ungurașii”, întărite, de Petru Șchiopul Vodă, diacului Ilie Crimcovici („fiul Crimcoaiei din Suceava). În 16 septembrie 1761, la jeluirea… 6 iul. DRAGOMIRNA
DOROTEEA. 5 iul. DOROTEEA. DOROTEEA. Satul are o istorie relativ recentă, care începe cu câteva case împrăștiate, menționate în 1785, într-un izvod al mănăstirii Voroneț. Unul dintre primii locuitori ai satului de mai târziu pare să fi fost Ion Lucanul, care, în 2 iulie… 5 iul. DOROTEEA.
