MOLOGHIA (I) 21 dec. MOLOGHIA (I) MOLOGHIA (I). Recensământul lui Rumeanțev[1], din 1772-1773, înregistrează la Mologhia „105 – toată suma caselor”, însemnând 92 postași, și anume: Roman sin croitor, Vasile sin Andrieș, Ion PREGII, Andrei zet VELIȘKO, Grigoraș sin URSACHE, Andrei ȘOPROVICI, Toader ȚIGĂNAȘ, Ion zet… 21 dec. MOLOGHIA (I)
MOLDOVA-SULIȚA 19 dec. MOLDOVA-SULIȚA MOLDOVA-SULIȚA. Sat câmpulungean, cu istorie înrudită cu cea a satului vecin, Breaza, dar aflat în proprietatea mănăstirii Putna, în „Braniștea Putnei” din 2 februarie 1503, figurând Bobeica, Țapul, Lucina și Moldova, Moldova-Sulița a fost arendată, în 20 mai 1762, unor… 19 dec. MOLDOVA-SULIȚA
MOARA (II) 17 dec. MOARA (II) MOARA (II). Recensământul generalului Spleny[1], din 1775, consemnează ca trăitori în satul Bosanci, arondat Ocolului Mijlociu, 9 popi și 161 țărani, deși, în urmă cu un an, în 1774, satul avea, conform Topografiei lui Werenka[2], 128 de familii, numărul acestora… 17 dec. MOARA (II)
MOARA (I) 16 dec. MOARA (I) MOARA (I). În documentele Prefecturii județului Suceava, din 1939, ba chiar și în cele ale Secției regionale de învățământ Suceava, din 1955, satele Moara Nica și Moara Carp, precum și cătunele Bulai, Bursuci (Moara Carp), Frumoasa, Hreațca, Luciu, Roșia și… 16 dec. MOARA (I)
MITCĂU 15 dec. MITCĂU MITCĂU. Aflat pe malul drept al Nistrului, între Mosoriuca, Samușin, Onut și Ocna, satul Mitcău este menționat într-un uric din 16 aprilie 1617 drept moșie a lui Nestor Ureche, care îl dăruiește, în 9 martie 1643, nepotului său, Neculai Ureche,… 15 dec. MITCĂU
MILIȘĂUȚI (II) 14 dec. MILIȘĂUȚI (II) MILIȘĂUȚI (II). În 1774, satul Milișăuți avea 51 familii, iar în 1775, când făcea parte din Ocolul Vicovilor, partea de sus a Milișăuților avea 3 popi și 68 țărani, în vreme ce Milișăuții de Jos, împreună cu Bădeuți și cu… 14 dec. MILIȘĂUȚI (II)
MILIȘĂUȚI(I). 12 dec. MILIȘĂUȚI(I). MILIȘĂUȚI(I). În 30 august 1633, Aftanasie, fiul lui Lazăr și al Anastasiei, vindea episcopului Evloghie de Rădăuți „jumătate de sat Meleșăuți, jumătatea de sus… Acea jumătate de sat Meleșăuți, jumătatea de sus, am fost dat-o svintei mânăstiri Solca…, dar socotind,… 12 dec. MILIȘĂUȚI(I).
MILIE. 10 dec. MILIE. MILIE. Menționat în 1428, dar atestat documentar în 13 decembrie 1433, când, convenind granița cu Ștefan Vodă, fiul lui Alexandru cel Bun, regele polon Vladislav lăsa negociatorului graniței, logofătul Tăutu, satele care anterior erau sub ascultarea Coroanei poloneze, Câmpul Lungu… 10 dec. MILIE.
MIHUCENI 9 dec. MIHUCENI MIHUCENI. Menționat, în 1 august 1466, când a fost întărit, de Ștefan cel Mare, Marușcăi, fata lui Mihail Misici, împreună cu „Mihailăuții, unde ari e să-ș facă așezare și undi au fost giudi Petrinco, și Mihucenii, pi Trestiiana, în gura… 9 dec. MIHUCENI
Mihova. Mihoveni 8 dec. Mihova. Mihoveni MIHOVA. Satul de pe pârâul Mihova, în aval de Lucavăț și în megieșia moșiei și a satului Berhomet, împărtășește aceeași istorie obștească a răzeșismului întemeiat de Luca, fiul lui Pancu. În 1775, Mihova, din Ocolul Berhometelui, era considerată un cătun… 8 dec. Mihova. Mihoveni
MIHALCEA (II) 5 dec. MIHALCEA (II) MIHALCEA (II). Rufeturile erau: mazilii Toader MÂNECĂ și Toma MÂNECĂ, ruptașii Simion BOLDESCU, Toader BOȘNIAGĂ și Lupul BRAHĂ, popa Ștefan și dascălul Toader, scutelnicii Dumitru rusul, scutelnic al lui Toader MÂNECĂ, Vasile DUMITRU, scutelnicul popii, și Vasile MUTRIUC, scutelnicul lui… 5 dec. MIHALCEA (II)
MIHALCEA (I) 3 dec. MIHALCEA (I) MIHALCEA (I). În 15 martie 1490, printre bisericile întărite de Ștefan cel Mare Episcopiei de Rădăuți, se afla „ și o biserică din Mihalcea”, sat al voievodului, care, în 10 iulie 1510, are parte de o povestea pilduitoare. Anterior acelei… 3 dec. MIHALCEA (I)
MĂZĂNĂIEȘTI 2 dec. MĂZĂNĂIEȘTI MĂZĂNĂIEȘTI. Menționat, în 1574, drept sat, „Mădzănăeștii la Suceavă” se pustiiseră, la 1742, ca proprietate a mănăstirii Slatina. Recensământul lui Rumeanțev[1], din 1772-1773, înregistrează la Măzănăeștii, în Ocolul Siretului de Sus, fără alte precizări, „21 – toată suma caselor”, însemnând… 2 dec. MĂZĂNĂIEȘTI
MĂRIȚEI 1 dec. MĂRIȚEI MĂRIȚEI. Istoria atestată a satului Măriței, întotdeauna legată de cea a Dărmăneștilor, sat menționat, pentru prima dată, în 7 ianuarie 1403, când a fost dăruit Episcopiei Sucevei, până atunci făcând parte din „ocina dreaptă” a voievodului Alexandru cel Bun, cel… 1 dec. MĂRIȚEI
MARGINEA 28 nov. MARGINEA MARGINEA. Parte a satului răzlețit Sucevița, inițial numit și Prundul sau Marginea Prundului (Suceviței), satul Marginea avea să împărtășească soarta tuturor vetrelor bucovinene, aflate pe proprietăți ecleziastice, fiind colonizat abia în 1776, cu 106 familii de ruteni. În toamna anului… 28 nov. MARGINEA
MĂNĂSTIRIȘTE 26 nov. MĂNĂSTIRIȘTE MĂNĂSTIRIȘTE. „Acest suburbiu e așezat spre amiază-zi, de la Cernăuți. E împrăștiat pe șes, numai partea lui nordică e pe dâmburi și pe vale, în care se află și un pârâu… Aici e o școală comunală de 4 clase. La… 26 nov. MĂNĂSTIRIȘTE
MĂNĂSTIREA HUMORULUI 24 nov. MĂNĂSTIREA HUMORULUI MĂNĂSTIREA HUMORULUI. Menționată în 13 aprilie 1415, drept seliște „care este la Humor” a „mănăstirii panului Ivan vornic”, Mănăstirea Humorului a fost, vreme de veacuri, doar o braniște mănăstirească. Pe malul drept al râului Repedea (Homor, în tătară și maghiară),… 24 nov. MĂNĂSTIREA HUMORULUI
MAMORNIȚA – ȚURENI 21 nov. MAMORNIȚA – ȚURENI MAMORNIȚA – ȚURENI. Din 16 februarie 1428, până 20 iunie 1438, în Divanul lui Alexandru cel Bun și, apoi, al fiilor lui, Ștefan și Ilie, se aflau și „panul Hodco de la Mamurinți… și fratele său, pan Leu”. 13 iunie… 21 nov. MAMORNIȚA – ȚURENI
MĂMĂIEȘTI 19 nov. MĂMĂIEȘTI MĂMĂIEȘTI. Întărit, în 18 martie 1656 și în 1 septembrie 1666, de Ilieș Alexandru Vodă Schitului Mare din Polonia, satul „Mamaiești, cu 20 case țărănești… cu mori pe apa Prutului, cu heleșteie, cu mori în heleșteie și cu 4 prisăci”… 19 nov. MĂMĂIEȘTI
MALATINEȚ 18 nov. MALATINEȚ MALATINEȚ. În 20 decembrie 1437, printre cele 52 sate întărite lui Mihail de Dorohoi, se afla și satul Milianăuți, sat care avea să-i fie întărit, în 8 iunie 1456, prin uricul lui Petru Aron Vodă, lui Sin de Hotin, drept… 18 nov. MALATINEȚ
MAHALA (II) 17 nov. MAHALA (II) MAHALA (II). În 1890, satul Mahala avea 4.084 locuitori, trei parohi, pe E. Simighinovici, I. Bucevschi și S. Cojocariu, cantor fiind Nicolai Prodanciuc, și trei învățători, pe Dimitrie Scalat, Vasile Beuca-Costineanu și Eugenia Beuca Costineanu. Primar al comunei era Ioan… 17 nov. MAHALA (II)
MAHALA 14 nov. MAHALA MAHALA. Satul s-a numit, în vremurile vechi, așa cum o confirmă și documentele Comisiei Cezaro-crăiești de delimitare a proprietăților în Bucovina, din 1783, Ostrița („Ostrița, numită astăzi Mahala, Clișcăuții, numiți astăzi Cotul Ostriței”), fiind, în 1472, când Ștefan cel Mare… 14 nov. MAHALA
LUJENI 12 nov. LUJENI LUJENI. Cea mai veche menționare a lujenilor datează, indirect, din 1421, când proprietarul satului, Dragomir Vranici (probabil tatăl lui Costea Vranici, dacă nu cumva însuși Costea Vranici) este menționat printre membrii sfatului domnesc al lui Alexandru cel Bun. Menționarea directă… 12 nov. LUJENI
LUISENTHAL 11 nov. LUISENTHAL LUISENTHAL. Primii coloniști germani ai satului cu o singură stradă, dintre Pojorâta și Fundu Moldovei, au fost aduși, în 1805, pentru a lucra la minele de cupru de pe teritoriul celor două comune românești. În 1807, autoritățile au pus soldații… 11 nov. LUISENTHAL
LUCAVIȚA (II) 10 nov. LUCAVIȚA (II) LUCAVIȚA (II). În perioada 18 august – 28 septembrie 1782, în fața Comisiei cezaro-crăiești de delimitare a proprietăților în Bucovina, Cârstian Chiriac declara că stăpânea „jumătate de Lucovița, parte care aparținuse familiei Mironescul, care îl cumpărase. Tatăl său, Gheorghe Cârstian,… 10 nov. LUCAVIȚA (II)
LUCAVIȚA (I) 7 nov. LUCAVIȚA (I) LUCAVIȚA (I). Lucavița a fost atestată documentar în 30 martie 1643, când Isac Mironescul cumpăra de la Ion Ciolpan părți din Lucovița, următoarea menționare fiind făcută în 7 mai 1565, când Alexandru Lăpușneanu întărea lui Iordache Țura, portar de Suceava,… 7 nov. LUCAVIȚA (I)
LUCAVĂȚ (III) 5 nov. LUCAVĂȚ (III) LUCAVĂȚ (III). Părțile de moșie din Lucavăț au fost hotărnicite, ca urmare a plângerii lui Șerban Flondor, în 20 iunie 1760, astfel: Miron Văvescu, 6 jirebii, din care 4 sunt vândute lui Stărce și 2 fiilor lui Ștefan Volcinschi; Stratulat… 5 nov. LUCAVĂȚ (III)
LUCAVĂȚ (II) 4 nov. LUCAVĂȚ (II) LUCAVĂȚ (II). În 26 august 1699, o parte din Lucavăț aparținea lui Lupașcu Murguleț, care o cedează ginerelui lui, Gheorghe Isar și jupânesei lui, Merla, care se învoiesc cu rohmistrul Lupașcu Murguleț, în 16 august 1699 să primească partea lui… 4 nov. LUCAVĂȚ (II)
LUCAVĂȚ (I) 3 nov. LUCAVĂȚ (I) LUCAVĂȚ (I). Istoria satului Lucavăț începe înainte de Descălecat, când un oarecare Pancu, tatăl lui Luca, defrișează pădurea pe malul stâng al Siretului Mare și întemeiază vatră de sat pentru sine și pentru ultimul său copil, așa cum era datina… 3 nov. LUCAVĂȚ (I)
LUCĂCEȘTI 29 oct. LUCĂCEȘTI LUCĂCEȘTI. Satul Lucăcești este atestat documentar în 3 decembrie 1462, când, pentru că se pierduseră uricele lui Drăgoi Viteazul pentru satele Drăgoiești, Lucăcești, Botești și Căcăceani, Ștefan cel Mare întărește aceste moșii lui Lațco, ginerele lui Romașco și, deci, nepotul… 29 oct. LUCĂCEȘTI
LITENII LUI BOGDAN 28 oct. LITENII LUI BOGDAN LITENII LUI BOGDAN. Cu un destin semănător Vornicenilor, în ciuda faptului că sunt menționați, încă din 3 iunie 1429, drept „Litanouții” („vislușenie” a copiilor lui Oană vornic, Lazăr, Stanciul și Costea), cătunul Liteni sau „Litanii lui Bogdan”, atestat încă din… 28 oct. LITENII LUI BOGDAN
LISAURA 26 oct. LISAURA LISAURA. Numită, inițial, Iucșani sau Iugșeni (deci satul lui Iuga), apoi „moșia Tătărașii, carile zic și Lisaura”, este reprezentată, în 18 octombrie 1614, la hotărnicirea Borhineștilor, de „Guțul, vătăman de Iucșeni”. În 22 iulie 1624, Radu Mihnea Vodă întărea hatmanului… 26 oct. LISAURA
LICHTENBERG – DEALUL EDRII 24 oct. LICHTENBERG – DEALUL EDRII LICHTENBERG – DEALUL EDRII. Colonia germană din Dealul Edrii, Lichtenberg, a fost fondată în anul 1835, din coloniștii germani: Landauer și Stingl din Audechen, Fox sau Fuchs din Aussergefild, Prosser din Budaschitz, Kuffner din Forest, Baumgartner din Gruenberger, Rankel sau… 24 oct. LICHTENBERG – DEALUL EDRII
LENȚEȘTI 22 oct. LENȚEȘTI LENȚEȘTI. „Satul lui Lențovici” face parte dintre cele dăruite, în 23 februarie 1448, de către Roman, aflat la Colomeea, lui Didrich Buceaschi. În tradiția locală s-au încetățenit concluziile arheologilor sovietici, care au descoperit, pe teritoriul satului Lențești, rămășițele unei cetățui… 22 oct. LENȚEȘTI
LEHĂCENII TEUTULUI 21 oct. LEHĂCENII TEUTULUI LEHĂCENII TEUTULUI. O primă ieșire din indiviziune, prin delimitarea moșiilor răzeșești din Lehăceni, s-a făcut în 15 aprilie 1635, când strănepoții lui Drăgșan cel Bătrân și ai lui Maloș au împărțit între ei moșiile rămase de la acești doi strămoși.… 21 oct. LEHĂCENII TEUTULUI
LAȘCHIUCA 20 oct. LAȘCHIUCA LAȘCHIUCA. Satul de pe Sovița, din megieșia Coțmanilor, numit, odinioară Sadova, Sadcău sau Sadcov, a făcut parte din Coțmanul Mare, împărtășindu-i istoria. Numele Lașchiuca figurează, pentru prima dată, în rapoartele din 1782 ale Comisiei cezaro-crăiești de delimitare a proprietăților în… 20 oct. LAȘCHIUCA
JUCICA 19 oct. JUCICA JUCICA. În 8 aprilie 1627, Miron Barnovschi întărea lui Gavrilaș, pârcălab de Hotin, și lui Dimitrie Cracalia niște fânațe lângă satul Jucica, fânațe care aparțineau unui „sat mic, Denisiuca”. În 4 martie 1652, se împart moșiile răposatului Gavrilaș Mateiaș între… 19 oct. JUCICA
JADOVA 15 oct. JADOVA JADOVA. În 20 aprilie 1481, Ștefan cel Mare întărea Zberii satul „Jodeștii”, cum se numea pe atunci Jadova, un alt nume fiind acela de Jadăuți, pe care Zbiera îl cumpărase de la nepoții lui Dragoș Viteazul, feciorii lui Stanislav Rotinpan,… 15 oct. JADOVA
IVANCĂUȚI (II) 14 oct. IVANCĂUȚI (II) IVANCĂUȚI (II). Satul răzeșesc Ivancăuți, de lângă Orășeni, în graniță cu Polonia, este singurul din Bucovina care avea, în 1774, 48 de familii de oameni liberi, în fața Comisiei cezaro-crăiești de delimitare a proprietăților în Bucovina prezentându-se, în 12 aprilie… 14 oct. IVANCĂUȚI (II)
IVANCĂUȚI (I) 13 oct. IVANCĂUȚI (I) IVANCĂUȚI (I). Atestat documentat în 27 octombrie 1452, când Mihail logofăt cumpără de la Manea globnicul și de la feciorii lui, Luca, Iurie și Lazăr, printre altele, și „seliștea pustie Vancouți” (în altă traducere, cea a lui Costăchescu, „seliștile pustii… 13 oct. IVANCĂUȚI (I)
IURCĂUȚI (II) 12 oct. IURCĂUȚI (II) IURCĂUȚI (II). Hotarnica satului Iurcăuți, făcută în 5 august 1776 de Gavril Cracalie, Manole Potlog căpitan (din Iurcăuți) și de Ion Vlad, la ordinul generalului von Spleny, menționează că jumătate de sat aparținea Catrinii Bălăsache, iar cealaltă jumătate de sat… 12 oct. IURCĂUȚI (II)
IURCĂUȚI (I) 10 oct. IURCĂUȚI (I) IURCĂUȚI (I). Aflat la Colomeea, Roman Vodă întărea lui Didrich Buceaschi, în 23 februarie 1448, și satul Iurcăuți, printre alte sate moldovenești din apropierea graniței cu Polonia. În 10 iunie 1570, Groze, cumnatul lui Crasco Lențovici, cumpăra a treia parte… 10 oct. IURCĂUȚI (I)
IȚCANI (III) 8 oct. IȚCANI (III) IȚCANI (III). Cu mici sau mari afaceri și cu activități industriale se ocupauDemeter Bogatu, Erwin Frank, Wilhelm Germann, Hodel Jakob, Ludwig Mohr, Ludwig Praglowski, Friedrich Reim și Karl Reim. Funcționari ai statului au fost Adam Bessai, Nicolaus Cerski, Adolf Czmiel,… 8 oct. IȚCANI (III)
IȚCANI (II) 7 oct. IȚCANI (II) IȚCANI (II). În 11 august 1811, s-au mai stabilit în Noul Ițcani, familiile Adam Hermann, Grun, Nagel, Mohr și Heinrich Arndt. Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcanii Vechi fusese construită în 1639, iar în 1843, când avea 246 enoriași, era… 7 oct. IȚCANI (II)
IȚCANI (I) 6 oct. IȚCANI (I) IȚCANI (I). „Scrie la letopisețul cel moldovenescu, la predoslovie, de zice că deaca au ucis acei vânători acel buor, întorcându-se înapoi, văzând locuri desfătate, au luat pre câmpi într-o parte și au nemerit la locul unde acum târgul Sucevei. Acolo… 6 oct. IȚCANI (I)
ISPAS (III) 3 oct. ISPAS (III) ISPAS (III). În 1790, Alexandro Jăian din Chisălău, feciorul Saftii Jăeniții, den fată Dochiței Buțuroei, ce au ieșit den Vasăle Popovici, care se trage din Ionașco Tăutul, vindea lui Ionașco Vasilco, nepotul lui Ionașco Tăutul, din a patra parte din… 3 oct. ISPAS (III)
ISPAS (II) 1 oct. ISPAS (II) ISPAS (II). Recensământul lui Rumeanțev[1], din 1772-1773, înregistrează la Ispas, moșie răzeșească, „113 – toată suma caselor”, însemnând 2 popi, Ostafii și Vasilii, 2 dascăli, Vasilii și Ion sin popii lui Vasilii, 3 mazili, Iordachi TUMUZEIU, Ștefan GIURGIUVAN și Giorgie… 1 oct. ISPAS (II)
ISPAS (I) 30 sept. ISPAS (I) ISPAS (I). Menționat de Ion Neculce drept sat al logofătului Ion Tăutul („Când au așezat pace Ștefan-vodă cel Bun cu leșii, fiind Ion Tăutul logofăt mare, l-au trimis sol la leși. Și au dăruit craiul leșescu Tăutului aceste sate la… 30 sept. ISPAS (I)
