ROȘA sau ROȘIȚA (I). 12 mart. ROȘA sau ROȘIȚA (I). ROȘA sau ROȘIȚA (I). Recensământul lui Rumeanțev[1], din 1772-1773, înregistrează în „satul Roșișa… 149 – toată suma caselor”, însemnând 3 popi și dascăli, 14 barani, 3 arnăuți, 6 umblători, 7 călărași, 34 scutelnici, 10 văduve, 1 jidov, 6 mazili și… 12 mart. ROȘA sau ROȘIȚA (I).
ROPCEA. 10 mart. ROPCEA. ROPCEA. Într-un uric din 18 februarie 1448, în care se menționează satul Storojineț pe Siret, se face precizarea „mai sus de Rubcea”. În 3 iulie 1707, Sofronia, jupâneasa lui Ion Cuirar, fata lui Strătulat Volcensci, care primise danie, de la… 10 mart. ROPCEA.
ROMÂNEȘTI. 9 mart. ROMÂNEȘTI. ROMÂNEȘTI. În 15 martie 1490, printre bisericile închinate Episcopiei Rădăuților se afla și „biserica de la Roman”, dar atestarea explicită a satului datează din 23 iulie 1568, când Bogdan Rareș dăruia Mitropoliei Sucevei satul Românești, cu împuternicirea ca „numai mitropolitul… 9 mart. ROMÂNEȘTI.
ROHOZNA. 8 mart. ROHOZNA. ROHOZNA. Satul lui Rohozna diac, din vecinătatea Cernăuților, menționat în 6 octombrie 1519 drept sat domnesc, dăruit de Ștefăniță Vodă Episcopiei de Rădăuți, nu rămâne mult în proprietatea călugărilor, din moment ce, în 14 decembrie 1602, Vasile, fiul Anușcăi, vindea… 8 mart. ROHOZNA.
ROGOJEȘTI. 5 mart. ROGOJEȘTI. ROGOJEȘTI. Atestat documentar încă din 18 aprilie 1397, când Ștefan Vodă îi „miluia” pe pan Coșcu și pe fratele lui, pan Toader, cu satul și moșia „Rugașiște”, hotarnica fiindu-i făcută în 7 iulie 1430. În 19 septembrie 1436, este menționat… 5 mart. ROGOJEȘTI.
REVACĂUȚI. 3 mart. REVACĂUȚI. REVACĂUȚI. Aflat între Piedecăuți și Berhomete pe Prut, pe malul stâng al Prutului, aproape de granița cu Polonia, Revacăuții sunt amintiți, drept satul Ravacăuți, în 1532, dar noi credem că ziua atestării documentare a satului este cea de 12 mai… 3 mart. REVACĂUȚI.
REUSENI. 2 mart. REUSENI. REUSENI. Menționat, după opinia lui Costăchescu (Documente, I, p. 174), în 12 mai 1425, drept „satul lui Revas” sau, mai exact, „acele sate care aparținuseră lui Zubrea și lui Ravas” (eu cred că e vorba, de fapt, nu de Reuseni,… 2 mart. REUSENI.
RARANCEA. 1 mart. RARANCEA. RARANCEA. În 10 ianuarie 1757, Constantin Cehan Racoviță Vodă întărea mănăstirii Slatina moșia Rărence. Recensământul lui Rumeanțev[1], din 1772-1773, înregistrează la Rărința, moșia lui mănăstirii Slatina, „71 – toată suma caselor”, însemnând 1 popă, Mihail, 1 diacon, Grigoraș, 1 dascăl,… 1 mart. RARANCEA.
RĂDĂUȚI (IV). 27 feb. RĂDĂUȚI (IV). RĂDĂUȚI (IV). „Rădăuții se deapănă întâiu în felul Câmpulungului, cu un șir de căsuțe ce se ivește în marea vale înverzit. Trenul străbate aleia lungă, care pleacă de la halta Plopilor și poartă numele impunător de „Calea Domnilor”, Herrenhasse… Cu… 27 feb. RĂDĂUȚI (IV).
RĂDĂUȚI (III). 25 feb. RĂDĂUȚI (III). RĂDĂUȚI (III). Primul oraș din ținuturi românești care l-a sărbătorit pe Eminescu, în mod public, pe 15 decembrie 1889, în instituția gimnazială pe care și-o întemeiase cu eforturi obștești, beneficiază de mărturisiri duioase din partea pleiadei de cărturari pe care… 25 feb. RĂDĂUȚI (III).
RĂDĂUȚI (II). 24 feb. RĂDĂUȚI (II). RĂDĂUȚI (II). Recensământul lui Rumeanțev1, din 1772-1773, înregistrează la Rădăuți, sat cu salvogvardia preînălțatului Graf, fără alte precizări, „180 – toată suma caselor”, însemnând 24 scutelnici ai Episcopiei, 30 țigani, 7 popi, 4 călugărițe, 7 babe și 108 cu salvogvardie.… 24 feb. RĂDĂUȚI (II).
RĂDĂUȚI (I). 23 feb. RĂDĂUȚI (I). RĂDĂUȚI (I).„Ocolul lui Radomir”, menționat în uricul din 18 noiembrie 1393, reprezintă mai mult decât un sat, adică o formațiune prestatală (câmp, ocol), condusă de un „mai mare al pământului” (majores terae, în latină, vlad, în slavă), care formațiune își… 23 feb. RĂDĂUȚI (I).
PUTNA (II) 20 feb. PUTNA (II) PUTNA (II). Nu după mult timp, încep casele bune ale unui sat amestecat, în care mulți Români se găsesc pe lângă câțiva Nemți – cu cât mai noi decât dânșii! La portițe răsar pe rând copii bălani și băiețași de-ai… 20 feb. PUTNA (II)
PUTNA (I) 18 feb. PUTNA (I) PUTNA (I). „Vă leato 6978 (1470) rădicatu-s-au multă mulțime de oaste tătărască și au intratu în țară, să prade, cărora prinzându-le de veste Ștefan vodă, le-au ieșitu înainte. Și la o dumbravă ce să chiamă la Lipinți, aproape de Nistru,… 18 feb. PUTNA (I)
PUTILA 17 feb. PUTILA PUTILA. Atestată documentar în 1501, „când au aședzat pace Ștefan-vodă cel Bun cu leșii, fiind Ion Tăutul logofăt mare, l-au trimis sol la leși. Și au dăruit craiul leșescu Tăutului aceste sate la margine: Câmpul Lungu rusescu, Putila, Răstoaceli, Vijnița,… 17 feb. PUTILA
PRELIPCE. 16 feb. PRELIPCE. PRELIPCE. În 4 martie 1652, se împart moșiile răposatului Gavrilaș Mateiaș între copii lui, Ieremie, Ileana comisoia și Alexandra vorniceasa. „Partea jupânesei Alexandra visterniceasa a fost… satul Prelipce”. În 30 august 1725, Mihai Racoviță Vodă întărește lui Gligoraș Păunel moșiile… 16 feb. PRELIPCE.
POJORÂTA (II) 13 feb. POJORÂTA (II) POJORÂTA (II).În 12 mai 1793, vornicul Pojorâtei Nistor Rațu, „vornicul vechi” Andrieș Măgureanu și „giuratul” Ștefan Bedrule decid să încredințeze casa din Pojorâta a lui Vasile Țăranu, care fugise, fără să plătească „birul împărătesc”, unui fecior al lui Toader Floce,… 13 feb. POJORÂTA (II)
POJORÂTA 11 feb. POJORÂTA POJORÂTA (I). Unul dintre primele sate înființate de câmpulungeni, numită, după metoda de defrișare (prin pojar, deci prin „pojorâre”) Pojorâta, avea parte, în 7 august 1696, sub ocupație polonă, de o judecată în cel mai pur spirit al dreptului valah.… 11 feb. POJORÂTA
POIENI-SOLCA 10 feb. POIENI-SOLCA POIENI-SOLCA. Cătun al satului Botoșana (partea de apus a satului, în 1785), Poieni-Solca a fost cumpărat, odată cu Botoșana, de Ștefan Tomșa, cu „700 galbeni de aur, de la fete de boer, anume Nastasie, fata Micăi, nepoată Răcătoaei, și de… 10 feb. POIENI-SOLCA
POIANA MICULI – BUCHENHEIN 9 feb. POIANA MICULI – BUCHENHEIN POIANA MICULI – BUCHENHEIN. Satul german Poiana Miculi sau a Micului, din vecinătatea Mănăstirii Humorului, a fost înființat în 1838, cu emigranți germani din Boemia, o singură familie, David Fiber, venind din Bavaria. Primul colonist german din Poiana Micului a… 9 feb. POIANA MICULI – BUCHENHEIN
POHORLĂUȚI. 8 feb. POHORLĂUȚI. POHORLĂUȚI. Satul Pohorlăuți a fost documentar în 27 octombrie 1452, când Manea, fiul Globnicului, și feciorii săi, Luca, Iurie și Lazăr, vindeau seliștea Pogorilouți logofătului Mihail, pentru 120 zloți turcești. În 2 iulie 1455, când Mihail logofăt era trimis de… 8 feb. POHORLĂUȚI.
PLOSCA. 6 feb. PLOSCA. PLOSCA. Atestat documentar în anul 1707, satul din vecinătatea Putilei, Plosca, avea, în 1774, 117 familii huțănești, iar în 1784, 115 familii. În 1877, a fost construită biserica Sfinților Petru și Pavel din Plosca, biserică de lemn, ctitorită de George… 6 feb. PLOSCA.
PLAVALARI. 4 feb. PLAVALARI. PLAVALARI. În 25 iunie 1679, satul Plavalari aparținea căpitanului de curteni din ținutul Sucevei, Luca, iar întăritura din partea Divanului domnesc, o scrisoare semnată de Miron Costin vel (mare) logofăt, de Neculai Rădco vel logofăt și Gavril Costachi vel vornic,… 4 feb. PLAVALARI.
PILIPĂUȚI. 3 feb. PILIPĂUȚI. PILIPĂUȚI. În 4 martie 1652, se împart moșiile răposatului Gavrilaș Mateiaș între copii lui, Ieremie, Ileana comisoaia și Alexandra vorniceasa. „Partea jupânesei Alexandra visterniceasa a fost… satul Pilipăuți”. Recensământul lui Rumeanțev1, din 1772-1773, înregistrează la Pilipăuți „78 – toată suma… 3 feb. PILIPĂUȚI.
PIEDECĂUȚI 2 feb. PIEDECĂUȚI PIEDECĂUȚI. Sat de pe malul stâng al Prutului, între Nepolocăuți și Revacăuți, menționat în 10 iunie 1667, când i se face hotarnica. În 12 decembrie 1746, Ștefan Strâșca armaș și jupâneasa Ilinca dăruiau „a patra parte de Pedecăuți, ce ne… 2 feb. PIEDECĂUȚI
PĂTRĂUȚI PE SUCEAVA 1 feb. PĂTRĂUȚI PE SUCEAVA PĂTRĂUȚI PE SUCEAVA. Sat vechi românesc, atestat documentar în 10 aprilie 1430, când Alexandru cel Bun întărea lui Vlad Aldiș (Aduș) „satul anume Pătrăuți pe Suceavă, ocolul de sus, acolo unde este casa lui”, Pătrăuți pe Suceavă este reamintit, în… 1 feb. PĂTRĂUȚI PE SUCEAVA
PĂTRĂUȚI PE SIRET. 30 ian. PĂTRĂUȚI PE SIRET. PĂTRĂUȚI PE SIRET. Aflat pe malul drept al Sirețelului, între Igești și Cupca, satul Pătrăuți pe Siret, cu cele două componente ale sale, Pătrăuții de Sus și Pătrăuții de Jos, constituie obârșia celebrei familii boierești a Turculeților, care, în 1610,… 30 ian. PĂTRĂUȚI PE SIRET.
PÂRTEȘTII DE SUS și DE JOS (II). 28 ian. PÂRTEȘTII DE SUS și DE JOS (II). PÂRTEȘTII DE SUS și DE JOS (II). În 6/18 august 1888, notar comunal la Pârteștii de Sus a fost ales cantorul bisericesc Gavril Șindilariu, înaintașul lui fiind solcanul Leon Holzdrager, de care pârteștenii nu erau… 28 ian. PÂRTEȘTII DE SUS și DE JOS (II).
PÂRTEȘTII DE SUS și DE JOS (I). 27 ian. PÂRTEȘTII DE SUS și DE JOS (I). PÂRTEȘTII DE SUS și DE JOS (I). Pârteștii și Solonețul, care au parte de o primă atestare documentară în 13 aprilie 1415 sunt, de fapt, cele două sate Pârtești de astăzi, Pârteștii de Sus și… 27 ian. PÂRTEȘTII DE SUS și DE JOS (I).
PĂRHĂUȚI (II) 26 ian. PĂRHĂUȚI (II) PĂRHĂUȚI (II). În 1895, Părhăuții aveau 1.089 locuitori, păstoriți de preotul Petru Mateiciuc. Primar al satului era Ilie Bocancea, bunicul viitorului doctor în medicină Dragoș Bocancea, născut în 22 septembrie 1921. Învățător al satului era Ștefan Franciuc, în vreme ce… 26 ian. PĂRHĂUȚI (II)
PĂRHĂUȚI (I) 23 ian. PĂRHĂUȚI (I) PĂRHĂUȚI (I). Părhăuți, satul bucovinean cu o minunată biserică din piatră, din păcate nevalorificată ecumenic și turistic și cu un cimitir pitoresc, în care odihnesc mlădițele unor vestite neamuri bucovinene, beneficiază de o atestare târzie, deși vechile tradiții bucovinene spun… 23 ian. PĂRHĂUȚI (I)
PANCA (II) 21 ian. PANCA (II) PANCA (II). În 27 aprilie 1753, alți răzeși ieșiți din indiviziune, Ștefan și Vasile Capșe, vindeau lui Alexandru Vasilco părțile lor de moșie. Moșia lui Mihalache Chieșco a fost hotărnicită în 4 octombrie 1755, reperele ei fiind date de toponimele:… 21 ian. PANCA (II)
PANCA (I) 20 ian. PANCA (I) PANCA (I). Satul legendarului Pancu, cel care lăzuise pădurea pe malul stâng al Siretului Mare, încă înainte de Descălecat, apoi lăzuise și pentru feciorul lui, Luca, o altă vatră de sat, în clinul Siretului și al pârâului Mihodra, este atestat… 20 ian. PANCA (I)
PĂLTINOASA. 19 ian. PĂLTINOASA. PĂLTINOASA. Sat relativ nou, pe care recensămintele austriece nu-l menționează, Păltinoasa face parte din istoria unuia dintre satele actualei comunei, al doilea sat București din istoria României, după Zvoriștea, atestat în 21 decembrie 1514, când Bogdan cel Orb cumpăra de… 19 ian. PĂLTINOASA.
OȘEHLIB sau OȘIHLIB 18 ian. OȘEHLIB sau OȘIHLIB OȘEHLIB sau OȘIHLIB. Oșilibul a fost întărit, împreună cu Ciortoria și Dubovățul, de Ștefan cel Mare, în 2 noiembrie 1464, lui Andreico Ciortorâischi, fiul lui Nemircea Ciortorâischi (lituanianul Nemirski, amestecat în disputele dintre Ilie și Ștefan, feciorii lui Alexandru cel… 18 ian. OȘEHLIB sau OȘIHLIB
OSTRIȚA (II). 16 ian. OSTRIȚA (II). OSTRIȚA (II). În 15 august 1893, ostrițenii au jurat în biserica satului, cu hramul Sfintei Maria, „să lase holerca”, numele proaspeților antialcoolici fiind date, rapid, la gazetă, cu respectul datorat unui eroism autentic. Vitejii care și-au înfruntat setea de „tărie”… 16 ian. OSTRIȚA (II).
OSTRIȚA (I) 14 ian. OSTRIȚA (I) OSTRIȚA (I). Prima atestare documentară a satului Ostrița pe Prut s-a făcut în 10 februarie 1434 (6942), atunci când Ștefan Vodă, fratele lui Ilie Vodă, întărea lui Groza „un sat, anume Clicicăuți, să-i fie lui uric, cu tot venitul, lui,… 14 ian. OSTRIȚA (I)
OSTRA 13 ian. OSTRA OSTRA. În 25 aprilie 1475, când Ștefan cel Mare întărea mănăstirii Humor „muntele Ostra cu o slatină”, satul, deși neatestat explicit, exista ca braniște mănăstirească, deci ca loc de pășunat și de făcut fânul, și, în primul rând, ca slatină.… 13 ian. OSTRA
ORĂȘENI 12 ian. ORĂȘENI ORĂȘENI. Aflat în graniță cu Polonia, pe malul stâng al Prutului, satul lui Fădor Orăș avea să-i fie întărit ctitorului, de către Ștefan cel Mare, în 8 ianuarie 1487. Strănepotul lui Fădor Orăș, Vascan Orăș, avea să vândă o bucată… 12 ian. ORĂȘENI
OPAIȚ. 9 ian. OPAIȚ. OPAIȚ. Istoria Opaițului, numit, prin vremuri, Vacoma sau Bacuma, este, de fapt, istoria Banilei Moldovenești, o parte a acestei moșii numindu-se Opaiț. În 1753, când proprietar al moșiei Opaiț era neamul boierilor Turculeț, la Opaiț s-a statornicit, împreună cu soția,… 9 ian. OPAIȚ.
ONUT. 7 ian. ONUT. ONUT. Într-un hrisov de la Ștefan cel Mare, din 12 aprilie 1457, este menționat „Onutul de Gios, ce-i zăc acum și Balamutița”. Așezat pe malul drept al Nistrului, în apropiere de Ocna, satul Onut de Sus (partea de jos), a… 7 ian. ONUT.
OCNA. 6 ian. OCNA. OCNA. Numit, inițial, Martinești, satul numit, astăzi, Ocna a fost dăruit, în 29 august 1591, de frații Stroici surorii lor, Olența, satul fiind „o parte de la mama noastră, răpousata Anghelina”. În 13 mai 1639, partea de sus a satului… 6 ian. OCNA.
NISIPITU 5 ian. NISIPITU NISIPITU. Sat înființat în 1776, cu 313 coloniști ruteni NOVOSELIȚA sau NOUĂ SULIȚE. Atestat documentar, în 20 decembrie 1437, drept „satul unde a fost Șizco”, proprietate a marelui boier Mihail de Dorohoi, apoi, în 8 iunie 1456, drept „Șizcăuți, unde… 5 ian. NISIPITU
NEPOLOCĂUȚI 4 ian. NEPOLOCĂUȚI NEPOLOCĂUȚI. Satul Nepolocăuți exista și în vremea lui Alexandru cel Bun, care-l întărea, în 12 mai 1425, lui Stroici, cealaltă atestare pentru satul de pe malul stâng al Prutului, la confluența acestuia cu Ceremușul, înregistrându-se abia în 28 ianuarie 1665,… 4 ian. NEPOLOCĂUȚI
NEGRILEASA 30 dec. NEGRILEASA NEGRILEASA. Menționată drept simplă poiană la 1742, Negrileasa era un mic cătun al coloniștilor huțani, în 1785, numit Lunca Negrileasa (după numele pârâului, menționat într-o hotarnică din 1488). În 22 iunie 1841, s-au stabilit la Negrileasa și niște țipteri din… 30 dec. NEGRILEASA
NEGOSTINA 29 dec. NEGOSTINA NEGOSTINA. O parte a moșiei târgului Siret, cea dinspre sud, a fost dăruită, în 1747, de Ioan Mavrocordat Vodă lui Constantin Sturza pentru a înființa, acolo, un sat. Dar satul se înființează, cu 37 familii de coloniști ruteni, abia în… 29 dec. NEGOSTINA
MUȘENIȚA 23 dec. MUȘENIȚA MUȘENIȚA. În 24 februarie 1437, fiii lui Alexandru cel Bun, Ilie și Ștefan Voievozi, dăruiau și întăreau lui Șteful Jumetate satele Bătăcăuți și Mușineț, Bătăcăuții fiind numele de atunci al satului Băncești, cu care Mușenița își împletește istoria obștească. Recensământul… 23 dec. MUȘENIȚA
MOLOGHIA(II) 22 dec. MOLOGHIA(II) MOLOGHIA(II.) Tot din 1843, funcționa la Mologhia și o școală cu 6 clase. În 1890, comuna Mologhia avea 4.985 locuitori, primar fiind Ioan Verbovschi. Comună mare, în bună parte orășel, Mologhia avea 5 învățători, pe Grigorie Aurite, Eugen Vogel, Autonom… 22 dec. MOLOGHIA(II)
