TEREBLECEA (II). 2 iun. TEREBLECEA (II). TEREBLECEA (II). Recensământul lui Rumeanțev[1], din 1772-1773, înregistrează la Tereblecea-ungureni, în Ocolul Berhometelor, fără alte precizări, „31 – toată suma caselor”, însemnând 1 femeie săracă și 30 birnici, iar în Tereblecea-moldoveni, „5 toată suma caselor”, însemnând tot atâția birnici. În… 2 iun. TEREBLECEA (II).
TEREBLECEA (I) 1 iun. TEREBLECEA (I) TEREBLECEA (I). În 11 martie 1446 „Telibecinții pe Siret”, era dăruit, de Ștefan Vodă, fiul lui Alexandru cel Bun, mănăstirii Neamțului, sătenii fiind scutiți de dan, posad, iliș, podvod, deseatină de albine și de porci, lucrul la cetate, mori și… 1 iun. TEREBLECEA (I)
TĂUTENI sau TOUTRI 30 mai TĂUTENI sau TOUTRI TĂUTENI sau TOUTRI. Proprietate a lui Vasco Dumitrahovici, satul Toutre este împărțit între strănepoții lui în anul 1551. Aflat pe malul drept al Nistrului, dincoace de Doroșăuți, megieș cu Cincău, Zastavna și Iurcăuți, satul Tăuteni este menționat drept Tăutri, în… 30 mai TĂUTENI sau TOUTRI
TĂRĂȘENI 28 mai TĂRĂȘENI TĂRĂȘENI. Menționat în 1680, apoi în 1683, când Ștefan Petriceicu Vodă dăruia mănăstirii Sf. Onufrei „satul Tărășeni, cu eleșteu și o moară”, satul de pe malul drept al obârșiei pârâului Cotoveților a fost colonizat, în 1780, cu 150 familii de… 28 mai TĂRĂȘENI
ȘUBRANEȚ. 26 mai ȘUBRANEȚ. ȘUBRANEȚ. Menționat în 18 octombrie 1435 drept „satul Sobraneț, în ținutul Țeținei”, seliște pustie la 1640, satul Șubraneț, de lângă Sadagura, avea, în 1775, când era grafiar Sobraneț sau Szubranek, 3 mazili, 3 popi, 81 țărani și 1 umblător. În… 26 mai ȘUBRANEȚ.
ȘIȘCĂUȚI. 25 mai ȘIȘCĂUȚI. ȘIȘCĂUȚI. Atestat documentar în 20 decembrie 1432, când printre cele 52 de sate întărite de Ilie Vodă lui Mihail de Dorohoi, apoi soțului nepoatei sale, fata lui Iurie, Sin de Hotin, în 8 iunie 1456, drept „Șișcăuți, unde este Horodici”,… 25 mai ȘIȘCĂUȚI.
ȘIPENIȚ 24 mai ȘIPENIȚ ȘIPENIȚ. Menționat în 1433, în 1434 și în 1453 drept „Șepinți”, apoi, în 1661, drept „Șipenița”, satul Șipeniț aparținuse cneazului lituanian „Alexandru, astfel numit Vitovt”, fiul marelui duce al Lituaniei, Kiejstut. Vitovt, duce al Lituaniei din 1932, până în 1430,… 24 mai ȘIPENIȚ
ȘERBĂUȚI 23 mai ȘERBĂUȚI Satul Șerbăuți, atestat, alături de Hânțești (de la „hanță”, care înseamnă cal mic, mârțoagă), în 15 iunie 1431, când Cupcici face niște schimburi de sate cu Catamare, în fața Divanului lui Alexandru cel Bun. În 17 martie 1492, Ștefan cel… 23 mai ȘERBĂUȚI
ȘERĂUȚI 21 mai ȘERĂUȚI Întărit, în 8 iulie 1453 lui Mihail logofăt, cel care avea să negocieze primul tribut cu turcii, „satul Șirouți… mai sus pe Budilci”, care-l cumpărase de la Șendrică, a fost vândut, în 11 februarie 1478, de nepoții lui Dan Poiană,… 21 mai ȘERĂUȚI
ȘCHEIA (II). 19 mai ȘCHEIA (II). ȘCHEIA (II). Recensământul lui Rumeanțev[1], din 1772-1773, înregistrează la Șcheia, în Ocolul Mijlocului, fără alte precizări, „25 – toată suma caselor”, însemnând 4 slugi ale logofătului BALȘ, o femeie săracă și 20 birnici. În 1774, satul Șcheia avea 28 de… 19 mai ȘCHEIA (II).
ȘCHEIA (I) 18 mai ȘCHEIA (I) Legenda spune că, în vremuri imemoriale, când pe locurile Sucevei de astăzi exista un lac, stăpânit de Zâna Lacului, cea mistuitor de iubitoare, în pădurile din apropiere trăiau doi sihaștri, unul în scorbura unui fag uriaș, aflat pe locul pe… 18 mai ȘCHEIA (I)
ȘARU DORNEI 17 mai ȘARU DORNEI Satul înființat, cu câmpulungeni, dar și cu coloniști ardeleni și cu evrei, după 1848, este îndreptățit, precum și celelalte din zonă, să-și revendice istoria îndelungată și complexă a obștii câmpulungene. În noiembrie 1886, Nastasia Ursu din Șaru Dornei a fost… 17 mai ȘARU DORNEI
SUCEVIȚA (III) 14 mai SUCEVIȚA (III) SUCEVIȚA (III). În anul 1900, s-a înființat, la Sucevița, o bancă raiffeisiană, cu 52 membri, sub direcțiunea învățătorului Ioan Fedorciuc (Fedorovici, în alte publicații) și sub președinția lui Alexandru Voevidca, cu o conducere formată din antistele (primarul) Ioan Vatamaniuc, Simion… 14 mai SUCEVIȚA (III)
SUCEVIȚA (II) 12 mai SUCEVIȚA (II) SUCEVIȚA (II). În 1810, sosește la Sucevița, însoțindu-l pe arhiducele Rainer, pictorul silezian Franz Iaschke, cel care avea să realizeze nouă acuarele cu peisaje bucovinene, acordându-i și Suceviței locul care i se cuvenea în tezaurul de simboluri românești ale Bucovinei.… 12 mai SUCEVIȚA (II)
SUCEVIȚA (I) 11 mai SUCEVIȚA (I) SUCEVIȚA (I). La un an după începerea lucrărilor de construcție ale mănăstirii Sucevița (1582-1584), unul dintre cei doi frați ctitori, Ieremia Movilă (celălalt a fost Gheorghe, Mitropolitul Moldovei), a înzestrat noua ctitorie cu o moșie a domeniului domnesc, satul Sucevița,… 11 mai SUCEVIȚA (I)
STUPCA (II) 10 mai STUPCA (II) STUPCA (II). În 24 decembrie 1782, moșia Stupcăi aparținea Mariei Balș, care, conform declarației fiului ei, Toma Balș, în fața Comisiei cezaro-crăiești de delimitare a proprietăților în Bucovina, o moștenea de la tatăl ei, Toderașco Cantacuzino. Din 20 septembrie 1803,… 10 mai STUPCA (II)
STUPCA (I) 7 mai STUPCA (I) STUPCA (I). Satul Stupca, menționat încă din vremea lui Petru Rareș, a fost dăruit mănăstirii Solca, de către ctitorul acesteia, Ștefan Tomșa val II-lea, în 1615, întăritura domnească a lui Radu Mihnea Vodă, din 15 aprilie 1618, menționând satele Stupca… 7 mai STUPCA (I)
STULPICANI (II) 5 mai STULPICANI (II) STULPICANI (II). Din 1879, funcționa la Stulpicani o școală cu 4 clase[1]. În 19 februarie 1875, s-a născut, la Stulpicani, viitorul publicist și scriitor bucovinean Nectarie Cotlarciuc. În 1886, temuta bandă a lui Simion Big din Negrileasa, în care, alături… 5 mai STULPICANI (II)
STULPICANI (I) 4 mai STULPICANI (I) STULPICANI (I). Legenda spune că, pe Suha Mare, lângă Toplița Rece, s-ar fi aflat, cândva, prisăcile domnești și că de la „știlbicanii” lui Ștefan cel Mare, care se ocupau cu știubeiele cu miere ar veni numele satului Stulpicani. Legenda poate… 4 mai STULPICANI (I)
STROIEȘTI (II) 3 mai STROIEȘTI (II) STROIEȘTI (II). Biserica Nașterii Maicii Domnului din Stroiești a fost construită în 1862 de George de Popovici, pe locul unei vechi bisericuțe, cu hramul Adormirii Maicii Domnului, și renovată în 1903, iar biserica Sfântului Dimitrie din Zaharești a fost ctitorită,… 3 mai STROIEȘTI (II)
STROIEȘTI (I) 2 mai STROIEȘTI (I) STROIEȘTI (I). Povestea începe în 3 iunie 1429, când feciorii lui Oană, vornic de Tulova, Lazăr, Stanciul și Costea, primesc întăritură de la Alexandru cel Bun pentru „satele tatălui lor Stroinții și Zaharinții la obărșia Șomuzului”. Oană sau Ivan vornic,… 2 mai STROIEȘTI (I)
STRAJA (II). 28 apr. STRAJA (II). STRAJA (II). „Straja poate fi privită ca o comună bucovineană model, ca un sat model pentru Românii din orice parte. Casele sunt bine clădite, curate, se înșiră pe amândouă laturile drumului drept, încunjurate de curți largi, bine țermuite cu scânduri.… 28 apr. STRAJA (II).
STRAJA (I) 27 apr. STRAJA (I) STRAJA (I). Cătun, cu rol de strajă, al Vicovului de Sus, sat atestat documentar în 23 mai 1436, satul Straja își împletește istoria cu Vicovu de Sus, prima menționare a unor săteni din Straja făcându-se în 18 iunie 1767, când… 27 apr. STRAJA (I)
STOROJINEȚ(II). 26 apr. STOROJINEȚ(II). STOROJINEȚ(II). Un important rol în asigurarea unei prosperități sociale armonioase în părțile Storojinețului au avut-o, în deceniile de la cumpăna veacurilor trecute boierii cavaleri de la Prisăcăreni, frații Grigorcea, Modest și George, cei care, printre alte fapte pline de noblețe,… 26 apr. STOROJINEȚ(II).
STOROJINEȚ(I) 21 apr. STOROJINEȚ(I) STOROJINEȚ(I). În 18 februarie 1448, Roman Vodă, fiul lui Ilie, după ce îl ucisese pe unchiul său, Ștefan Vodă, cel care îi arsese ochii lui Ilie, își răsplătea lefegiii poloni, oferindu-i lui Petrea, fiul lui Toma, satul „Storojineț, pe Siret,… 21 apr. STOROJINEȚ(I)
STĂUCENI. 20 apr. STĂUCENI. STĂUCENI. În 4 martie 1652, se împart moșiile răposatului Gavrilaș Mateiaș între copii lui, Ieremie, Ileana comisoia și Alexandra vorniceasa. „Partea lui Ieremie a fost satul Stăucenii Mari, cu două heleșteie, alt sat Stăucenii Vechi, cu un heleșteu”. Recensământul lui… 20 apr. STĂUCENI.
STĂNEȘTI PE CEREMUȘ (II). 19 apr. STĂNEȘTI PE CEREMUȘ (II). STĂNEȘTI PE CEREMUȘ (II). În 6 septembrie 1803, Vasile Grecu și jupâneasa Anica (născută Goian) lasă fetei lor, Ilica, jupâneasa lui Stanislav, moșia Goianeștilor din Stănești. Biserica Sfântului Nicolai din Stăneștii de Sus fusese construită, în 1835, de Ștefan de… 19 apr. STĂNEȘTI PE CEREMUȘ (II).
STĂNEȘTI PE CEREMUȘ (I) 18 apr. STĂNEȘTI PE CEREMUȘ (I) STĂNEȘTI PE CEREMUȘ (I). Satul Stănești pe Ceremuș, din care se vor desprinde, peste timp, Stăneștii de Sus și Stăneștii de Jos, proprietate inițială a răzeșilor din Jadova, este atestat documentar în 9 aprilie 1596, când, în fața Divanului Domnesc… 18 apr. STĂNEȘTI PE CEREMUȘ (I)
STĂNEȘTI PE SIRET. 14 apr. STĂNEȘTI PE SIRET. STĂNEȘTI PE SIRET. Amintit drept „satul Stăneștii sub Codru”, într-un uric din 1638, Stăneștii pe Siret aveau, în 1774, 94 de familii, răspândite pe cele două vetre, care vor forma Stăneștii de Sus și Stăneștii de Jos, numărul familiilor ajungând,… 14 apr. STĂNEȘTI PE SIRET.
SOLONEȚ. 12 apr. SOLONEȚ. SOLONEȚ. În 15 martie 1490, printre bisericile întărite de Ștefan cel Mare Episcopiei de Rădăuți, se afla și „a 38-a biserică, pe Soloneț, la Vlad Negrul”, dar satul Soloneț, care nu trebuie confundat cu Pârteștii de Sus, avea, în 1774,… 12 apr. SOLONEȚ.
SOLCA (IV). 11 apr. SOLCA (IV). SOLCA (IV). O colectă pentru sprijinirea copiilor sărmani, care urmau o școală, făcută la Solca, în 13 decembrie 1902, cu ocazia unui spectacol de teatru, menționează următoarele nume de localnici printre binefăcători: Fritz WICKE, notarul Tigran cav. de Pruncul, Nicanor… 11 apr. SOLCA (IV).
SOLCA (III) 9 apr. SOLCA (III) SOLCA (III). Dintre întâmplările mărturisite, care întinează pe veci imaginea ctitoriei lui Ștefan Tomșa, cea mai cumplită mi se pare a fi cea care începe în 21 mai 1781, când călugărul Ghedeon a ucis un om, pe Dumitru Hepciu din… 9 apr. SOLCA (III)
SOLCA (II). 7 apr. SOLCA (II). SOLCA (II). În 13 martie 1615, începe pentru Solca o altă poveste frumoasă, povestită, în carte domnească, de însuși ctitorul, Ștefan Tomșa Vodă: „A început domnia mea să zidim o biserică și o mănăstire, sfârșind-o și zidind-o pe locul arătat… 7 apr. SOLCA (II).
SOLCA (I). 6 apr. SOLCA (I). SOLCA (I). Istoria localității Solca începe cu o poveste de dragoste, cea dintre Solca, fiica lui Stan Fultic, și Șandru Gherman Lazea, nepotul lui Dragoș Viteazul, cel anterior Descălecatului și care stăpânea Câmpul lui Dragoș, adică ținutul care se întinde… 6 apr. SOLCA (I).
SIRET (II). 4 apr. SIRET (II). SIRET (II).În 1840, la Siret trăiau familiile evreiești Achner, Atlas, Beral, Brecher, Burstyn, Delfiner, Fleischer, Gredinger, Horowitz, Kapralik, Kliffer, Schaffer, Schreiber, Tamler și Wagner. În noaptea de 28 spre 29 martie 1888, în centrul Siretului a izbucnit un puternic incendiu,… 4 apr. SIRET (II).
SIRET (I). 2 apr. SIRET (I). SIRET (I). „Scrie letopisețul cel ungurescu că oarecându pre aceste locuri au fostu lăcuind tătarii. Mai plodindu-să și înmulțindu-să și lățindu-să, s-au tinsu de au trecut și preste munte, la Ardeal. Și împingăndu pe unguri din ocinile sale, n-au mai… 2 apr. SIRET (I).
SINĂUȚI. (II) 31 mart. SINĂUȚI. (II) SINĂUȚI. (II)În 4 martie 1652, se împart moșiile răposatului Gavrilaș Mateiaș între copii lui, Ieremie, Ileana comisoia și Alexandra vorniceasa. „Partea jupânesei Ileana comisoaia a fost… o parte de Sinăuți”. Jupâneasa Ileana comisoaia, fata lui Gavrilaș Mateiaș logofăt, avea să… 31 mart. SINĂUȚI. (II)
SINĂUȚI (I). 30 mart. SINĂUȚI (I). SINĂUȚI (I). În 7 ianuarie 1403, printre boierii Sfatului Domnesc al lui Alexandru cel Bun se afla și „panul Mic de la Sinăuți”. Întărit lui Sin de Hotin, în 8 iunie 1456, drept „ocina jupânesei lui, nepoata lui Mihălaș” (Mihail… 30 mart. SINĂUȚI (I).
SCHWARZTHAL – NEGRILEASA. 29 mart. SCHWARZTHAL – NEGRILEASA. SCHWARZTHAL – NEGRILEASA. Colonia germană de pe valea Negrilesei a fost înființată, cu coloniști germani din Boemia, în 22 iunie 1841, respectiv familiile lui Johann ANGER, Josef BAAR, Simon BAIERL, George BEER, Martin BENNER, Josef BERNA, Bernhardt BINDER, Peter BINDER,… 29 mart. SCHWARZTHAL – NEGRILEASA.
SATU MARE. 28 mart. SATU MARE. SATU MARE. Satul Satu Mare a fost atestat documentar în 15 iulie 1445, când Ștefan Vodă, fratele lui Ilie Vodă, l-a „miluit” pe Oancea logofăt, cu, „pe Suceavă, Satul Mare”. În 24 februarie 1582, din voia lui Iancul Sasul Vodă,… 28 mart. SATU MARE.
SFÂNTU ILIE 26 mart. SFÂNTU ILIE SFÂNTU ILIE. Așezat pe moșia mănăstirii Sf. Ilie, satul de iobagi mănăstirești este vag menționat, odată cu Șcheia, în 1 iunie 1613, când Ștefan Tomșa a dăruit mănăstirii Sfântul Ilie „o bucată de hotar din satul Șcheaia, care să țâne… 26 mart. SFÂNTU ILIE
SAMUȘIN. 24 mart. SAMUȘIN. SAMUȘIN. Întemeiat în vremea lui Vasile Lupu Vodă, pe moșia Onut de pe malul drept al Nistrului, înspre Mosoriuca și Mitcău, satul Samușin (Samușeni, cum se numea pe atunci) marca, printr-o brodină (promontoriu), trecătoarea de peste Nistru, un pod umblător… 24 mart. SAMUȘIN.
SADOVA (II) 23 mart. SADOVA (II) SADOVA (II). În Sadova existau două biserici, cea a Sfântului Nicolai, din Fundul Sadovei, ctitorită, în 1769. de Theodor și Axentie Coca, reconstruită în anii 1841-1842 și dotată cu un iconostas nou, în 1855, de Theodor Coca, apoi restaurată și… 23 mart. SADOVA (II)
SADOVA (I). 21 mart. SADOVA (I). SADOVA (I). Sadova își poate revendica drept dată a atestării documentare data de 11 aprilie 1411, când Câmpulungul este menționat în hotarnica moșiei mănăstirii Moldovița, știut fiind faptul că Sadova, ca și Fundu Moldovei, ca și Pojorâta, sunt de origine… 21 mart. SADOVA (I).
SADAGURA. 19 mart. SADAGURA. SADAGURA. Înființat, în 1772, pe moșia satului Rohozna, când „toți dregătorii ținuturilor” au făcut „publicație în ținutul său și pre la toate zilele de tărgu cum că moșiia Rohozna este să se facă tărgu cu nume de Sadagura, după tălmăcire… 19 mart. SADAGURA.
RUS-MĂNĂSTIOARA (II). 17 mart. RUS-MĂNĂSTIOARA (II). RUS-MĂNĂSTIOARA (II). O altă listă de subscripție, de la începutul anului 1899, în folosul Societății „Școala Română”, menționează numele localnicilor din „Rusplavalar”: Nicolai alui Dumitru Colesniuc, învățătorul Nicolai Nicoară, Nicolai Bejinariu, Simion Filimon, Nicolai Mănăstirean, Simion Gulinschi, Georgi alui Petru… 17 mart. RUS-MĂNĂSTIOARA (II).
RUS-MĂNĂSTIOARA (I). 16 mart. RUS-MĂNĂSTIOARA (I). RUS-MĂNĂSTIOARA (I). Numele vechi al satului a fost Bezhaci, sub acest nume fiind întărit de Ștefan Vodă, în 15 iulie 1445, lui Oancea logofăt. În 24 septembrie 1468, Ștefan cel Mare întărea lui Șteful Cernătescul, printre alte moșii, „și, pe… 16 mart. RUS-MĂNĂSTIOARA (I).
ROȘA sau ROȘIȚA (II) 14 mart. ROȘA sau ROȘIȚA (II) ROȘA sau ROȘIȚA (II). În alt loc, se spune așa: Numele Cernăuți exista, ce-i drept, dară pe locul ce era așezat pe partea stângă a Prutului, în regiunea Jucichei-noi (Genesauca). Pe teritoriul Cernăuților, însă, era un târg, Cecina, care se… 14 mart. ROȘA sau ROȘIȚA (II)
