ZVINICE 3 sept. ZVINICE Monitorul de Suceava vă prezintă în serial istoricul așezărilor din Bucovina, lucrarea „Povestea așezărilor bucovinene”, semnată de Ion Drăgușanul. ZVINICE. În 25 februarie 1663, Isac Cocoranul lasă fetelor lui, Catarina și Aftimia, „întreg satul Zvinicea, cu o moară, cu toate hotarele și cu toate lucrurile”. În 1 aprilie 1680, când Grozava, fata lui Isac de...
ZELENEU 1 sept. ZELENEU ZELENEU. Numit încă Pleșnița, în 1558, nedatat, când nepoata lui Barbovschi, Anușca, fata Marenei, vindea altui Barbovschi a cincia parte din satele Berbești și Pleșnița, Zeleneul are parte de o atestare mai precisă, în 3 martie 1581, când nepoții lui… 1 sept. ZELENEU
ZASTAVNA 30 aug. ZASTAVNA ZASTAVNA. În 8 august 1629, Ionașco Grozăscul de Zastavna era martor la o tranzacție funciară în Valeva. În 4 mai 1637, Onciul Iurașcovici obține uric pentru „jumătate de sat Zastavna, partea de jos… cu eleșteu și cu moară pe pârâul… 30 aug. ZASTAVNA
ZAMOSTIE. 29 aug. ZAMOSTIE. ZAMOSTIE. În 15 martie 1490, dintre bisericile întărite de Ștefan cel Mare Episcopiei de Rădăuți, se afla și „a 23-a biserică, la Zamostie, cu popă”. În 1 aprilie 1680, când Grozava, fata lui Isac de Sinehău, văduva lui Constantin Cocoranul,… 29 aug. ZAMOSTIE.
ZADOBRIUCA. 27 aug. ZADOBRIUCA. ZADOBRIUCA. În 4 martie 1652, se împart moșiile răposatului Gavrilaș Mateiaș între copii lui, Ieremie, Ileana comisoaia și Alexandra vorniceasa. „Partea jupânesei Alexandra visterniceasa a fost… satul Zadobruca cu două heleșteie”. În 1730, Iordachi Cantacuzino dăruia fetei sale, Balașa, jupâneasa… 27 aug. ZADOBRIUCA.
ZAHAREȘTI (II) 25 aug. ZAHAREȘTI (II) ZAHAREȘTI (II).„Sara spre Zaharești, pe cărăruși pline de lepădături, pe drumuri largi, pe cărări rupte, cleioase, prin hârtopuri în care pocnesc roatele. Dealuri se suie și se coboară timp de peste un ceas în fiorul de frig al nopții ce… 25 aug. ZAHAREȘTI (II)
ZAHAREȘTI (I) 24 aug. ZAHAREȘTI (I) ZAHAREȘTI (I). Povestea începe în 3 iunie 1429, când feciorii lui Oană, vornic de Tulova, Lazăr, Stanciul și Costea, primesc întăritură de la Alexandru cel Bun pentru „satele tatălui lor Stroinții și Zaharinții la obărșia Șomuzului”. Oană sau Ivan vornic,… 24 aug. ZAHAREȘTI (I)
VORONEȚ. 23 aug. VORONEȚ. VORONEȚ. Satul datează ca braniște a mănăstirii Voroneț din 1490, dar avea, în 1774 doar 8 familii de iobagi, cele ale emigranților transilvăneni Marian MORARIU, morar din Berghia (1763), Ioan Morariu din St. George (1766), Matiaș, George și Nichita Ungurean… 23 aug. VORONEȚ.
VOLOVĂȚ (II). 18 aug. VOLOVĂȚ (II). VOLOVĂȚ (II). O listă de subscripție pentru biserica ortodoxă din Cacica, din noiembrie 1891, încredințată lui „Constantin TARANGUL, protopresbiter și paroch în Volovăț, cuprinde următoarele nume: antistele comunal Clementie alui Toader BULIGA, Gavril alui Simion HÎZ (HÂJ), Gavril alui Ignat… 18 aug. VOLOVĂȚ (II).
VOLOVĂȚ (I) 17 aug. VOLOVĂȚ (I) VOLOVĂȚ (I). În 13 decembrie 1421, Alexandru cel Bun și fiul său, Ilie, dăruiau fostei soții a lui Alexandru, Rimgaila, „târgul Siret și Volhovețul cu satele și cătunele, cu mori și heleștee, vămi, datorii, produse și cu toate veniturile”. În… 17 aug. VOLOVĂȚ (I)
VOLOCA PE DERELUI 16 aug. VOLOCA PE DERELUI VOLOCA PE DERELUI. În 25 februarie 1663, Isac Cocoranul lasă feciorilor săi, Constantin și Săcuianul, „cumpărături din Voloca”, apoi satul ajunge în proprietatea mănăstirii Putna. Recensământul lui Rumeanțev[1], din 1772-1773, înregistrează la Voloca „53 – toată suma caselor”, însemnând 1… 16 aug. VOLOCA PE DERELUI
VOLOCA PE CEREMUȘ 15 aug. VOLOCA PE CEREMUȘ VOLOCA PE CEREMUȘ. Sat al Tăutenilor ca și Vijnița, Voloca este întărită în 2 aprilie 1623 logofătului Tăutul, iar în 25 februarie 1663, copiilor ginerelui său, Ion Cocoranul. Hotarnica satului Voloca, datând din 12 martie 1731, făcută din porunca lui… 15 aug. VOLOCA PE CEREMUȘ
VOLCINEȚ 13 aug. VOLCINEȚ VOLCINEȚ. În 15 martie 1490, dintre bisericile întărite de Ștefan cel Mare Episcopiei de Rădăuți, se afla și „a 11-a biserică, la Volcineț, cu popă”, dar satul este mult mai vechi, aparținând, inițial, lui Vitovt, cneazul lituanian, cumnat al lui… 13 aug. VOLCINEȚ
VITELIUCA. 11 aug. VITELIUCA. VITELIUCA. Menționat târziu, abia în 7 februarie 1718, când Anița, văduva lui Iordachi Toma, dăruia satul Vitiliuca lui Mihail Racoviță Vodă, care era nepotul răposatului ei soț, Vintileanca sau Viteliuca avea ca repere de hotar, așa cum au fost stâlpite… 11 aug. VITELIUCA.
VILAUCEA 10 aug. VILAUCEA VILAUCEA. Ca și celelalte sate de pe granița Polonă, Vilaucea are parte de prima atestare documentară în 13 decembrie 1433, când Regele Vladislav al Poloniei și Ștefan Vodă, fiul lui Alexandru cel Bun, convin că „Zamostie și Vilaucea sunt între… 10 aug. VILAUCEA
VIJNIȚA (II) 9 aug. VIJNIȚA (II) VIJNIȚA (II). În 1775, Vijnița cu Cernătești aveau 3 popi și 62 țărani, plus 56 familii de evrei, cu 191 suflete, reprezentate de Jstmar Hasklowitz, Josef Loebl, Jakob Israel, Loebl Meyer, Israel, Jakob și Jehoschua Mayer, numărul familiilor evreiești din… 9 aug. VIJNIȚA (II)
VIJNIȚA (I). 8 aug. VIJNIȚA (I). VIJNIȚA (I). Sat de baștină a celebrei familii de boieri și cărturari moldoveni, Tăutul, satul Vijnița pare să fi fost menționat pentru prima dată, după cum susțin localnicii, într-o cronică rusească din anul 1158, dar, așa cum scria și Ion… 8 aug. VIJNIȚA (I).
VICȘANI și VOITINEL 6 aug. VICȘANI și VOITINEL VICȘANI. Numit Vicșineț, în 1 februarie 1429, când Alexandru cel Bun întărea fiului lui Giurgiu de la Frătăuți, Ivașco, „jumătate din satul Vicșineț, și partea fratelui său Petru” (Manciul), satul Vicșani avea să reapară în urice abia în 15 martie… 6 aug. VICȘANI și VOITINEL
VICOVU DE SUS (III) 2 aug. VICOVU DE SUS (III) VICOVU DE SUS (III). „În Lunea Rusaliilor, a ținut d-nul deputat Aurel Țurcan o adunare poporală în Vicovul de Sus, la care au luat parte și reprezentanți ai comunelor învecinate, Bilca, Vicovul de Jos, Voitinel și Putna… A petrecut peste… 2 aug. VICOVU DE SUS (III)
VICOVU DE SUS (II). 1 aug. VICOVU DE SUS (II). VICOVU DE SUS (II). La începutul anului 1891, primarul comunei Vicovu de Sus, Teodor IONESI, și secretarul comunal, Eugen CĂRĂUȘ, au demarat o campanie de ajutorare a copiilor școlari din Laura, la care au subscris localnicii: Aurora Popovici, Navratil, Prihoda,… 1 aug. VICOVU DE SUS (II).
VICOVU DE SUS (I) 28 iul. VICOVU DE SUS (I) VICOVU DE SUS (I). Aflați într-o aparentă împăcare, cei doi fii ai lui Alexandru cel Bun, Ilie Vodă și Ștefan Vodă, își recompensează partizanii, în 23 mai 1436, Ilie întărind zeloșilor săi partizani, frații Stan, Ioachim, Andriaș, Simeon și Iurie… 28 iul. VICOVU DE SUS (I)
VICOVU DE JOS 27 iul. VICOVU DE JOS VICOVU DE JOS. Vicovu de Jos, grafiat „Jicovul”, a fost întărit, în 12 martie 1458, de către Ștefan cel Mare, Mitropoliei Sucevei. În 20 septembrie 1479, Ștefan cel Mare avea să ofere Mitropoliei Sucevei două sate pentru „Jicovul de Jos… 27 iul. VICOVU DE JOS
VATRA MOLDOVIȚEI (II) 26 iul. VATRA MOLDOVIȚEI (II) VATRA MOLDOVIȚEI (II). În 1775, Argel cu Rușii Moldoviței aveau 2 popi și 95 țărani, Frumosu avea 2 popi și 33 țărani, iar Liuzii Mănăstirii Moldovița numărau 35 țărani, aceștia fiind, practic, străbunii sătenilor de astăzi din Vatra Moldoviței. În… 26 iul. VATRA MOLDOVIȚEI (II)
VATRA MOLDOVIȚEI (I) 23 iul. VATRA MOLDOVIȚEI (I) VATRA MOLDOVIȚEI (I). Satul Vatra Moldoviței datează, de când datează mănăstirea, menționată documentar atunci când a fost înzestrată, pentru prima dată, în 31 octombrie 1402, cu două mori în Baia și cu patru sălașe de tătari, dar și odată cu… 23 iul. VATRA MOLDOVIȚEI (I)
VĂȘCĂUȚI PE SIRET 21 iul. VĂȘCĂUȚI PE SIRET VĂȘCĂUȚI PE SIRET. Atestați documentar în 15 iunie 1431, când Alexandru cel Bun întărea satul „Vascăuți, amândouă cuturile, pe care i l-a dat Bogdan înaintea noastră”, lui Cupcici vornic. 1437, Vășcăuții pe Siret aparțineau parțial, în 5 august 1650, Aniței… 21 iul. VĂȘCĂUȚI PE SIRET
VĂȘCĂUȚI PE CEREMUȘ (II) 20 iul. VĂȘCĂUȚI PE CEREMUȘ (II) VĂȘCĂUȚI PE CEREMUȘ (II). Recensământul lui Rumeanțev, din 1772-1773, înregistrează la Vascăuți, moșie a banului Nicolai ROZNOVAN, „125 – toată suma caselor”, însemnând 5 popi, Andrei, Coste, Ilie, Ion și Andrei, 11 văduve, Iliana, Odochia, Dosa, Odochia, Acsenia, Hafia, Odochia,… 20 iul. VĂȘCĂUȚI PE CEREMUȘ (II)
VĂȘCĂUȚI PE CEREMUȘ (I). 19 iul. VĂȘCĂUȚI PE CEREMUȘ (I). VĂȘCĂUȚI PE CEREMUȘ (I). Prima atestare documentară a Vășcăuților pe Ceremuș datează din 15 iunie 1431, când vornicul Cupcici cumpără satul „Vascovți” de la Nemircea Ciortorischi. În 13 decembrie 1433, când regele Vladislav al Poloniei și Ștefan Vodă, fiul lui… 19 iul. VĂȘCĂUȚI PE CEREMUȘ (I).
VASILEU 16 iul. VASILEU VASILEU. Satul de pe malul drept al Nistrului, între Culeuț și Doroșăuți, cu o biserică de vreo 35 metri înălțime, zidită pe deal prin anii 1230, biserică ruinată după anul 1700, a fost atestat documentar în 23 februarie 1448, când… 16 iul. VASILEU
VAMA (VI) 14 iul. VAMA (VI) VAMA (VI). Personaj emblematic pentru Bucovina, jurist de marcă, publicist (importante sunt lucrările monografice dedicate școlii și culturii române în Bucovina), animator cultural, Iorgu Toma este, probabil, cel mai important fiu pe care generațiile de vămeni l-au dăruit neamului. Regizor… 14 iul. VAMA (VI)
VAMA (V) 12 iul. VAMA (V) VAMA (V). Pe o altă listă, alcătuită de parohul Niculaiu Lomicovschi, apăreau următoarele nume de vămeni: Apostol Lucescul, Ion Ciosnariu, Niculaiu și Ioana Lucanu, Georgi și Ecaterina Androșca, Costan și Paraschiva Gavriloiu, Pinteleiu și Safta Tâmpescu, Petrea și Nastasia Iosep,… 12 iul. VAMA (V)
VAMA (IV) 7 iul. VAMA (IV) VAMA (IV). În 1886, școala din Vama era frecventată de 180 copii, dintre care doar 40 de altă naționalitate decât cea română, în 1885 numărul școlarilor fiind doar de 80 băieți. Meritul pentru sporirea dragostei de învățătură aparținea învățătorului Albie,… 7 iul. VAMA (IV)
VAMA (III). 6 iul. VAMA (III). VAMA (III). Rufeturile la Vama erau: popa Ștefan, popa Pintelii, popa Ion, popa Toadir, diaconul Crăciun, diaconul Nistor, diaconul Ștefan, Ștefan IGNĂTESCU panțir, săracele satului, Maria, Cârstina, Irina, Maria, Paraschiva, Irina fată, Sandală, Irina rusca, Măriuța, precum și scutelnicii mănăstirii… 6 iul. VAMA (III).
VAMA (II) 5 iul. VAMA (II) VAMA (II). Privilegiul lui Alexandru cel Bun, acordat negustorilor lioveni, a fost întărit de fiul său, Ștefan Voievod, în 18 martie 1434, același domnitor confirmând și dreptul de proprietate al Moldoviței pentru „Vama, mai jos de mănăstire, la gura Moldaviței,… 5 iul. VAMA (II)
VAMA (I). 2 iul. VAMA (I). VAMA (I). Deși localnicii ezită să accepte data de 6 octombrie 1408 ca fiind cea a primei atestări a satului lor, privilegiul lui Alexandru cel Bun, acordat, atunci, negustorilor lioveni, care, la întoarcerea din Ardeal, aveau de plătit vamă Mănăstirii… 2 iul. VAMA (I).
VALEVA (II) 30 iun. VALEVA (II) VALEVA (II). Recensământul lui Rumeanțev, din 1772-1773, înregistrează la Valeva, moșie răzășească, „63 – toată suma caselor”, însemnând 2 popi, Vasile și Petre, 1 dascăl, Vasile, 2 văduve, Vasâlina și Ana, 1 umblător, Fedor Vatrici, 1 jidov, Leizer sin Leibii… 30 iun. VALEVA (II)
VALEVA (I) 29 iun. VALEVA (I) VALEVA (I). În 6 iulie 1413, Alexandru cel Bun întărea soacrei sale, Anastasia, satul Coțmanul Mare, cu toate cătunele ce țin de el, „până sub satul Valeva, apoi spre Valeva, până la pădurea care se cheamă Dumbrava”, sate care, după… 29 iun. VALEVA (I)
UDEȘTI (III) 28 iun. UDEȘTI (III) UDEȘTI (III). În 1890, comuna Udești, incluzând doar satul Udești, avea 2.000 locuitori, primar fiind George Cortușan. Ilie Cosmiuc și George Muntean erau învățători, paroh era Vasile Popovici, iar cantor bisericesc – Leon Popovici. O colectă a darurilor de nuntă,… 28 iun. UDEȘTI (III)
UDEȘTI (II). 26 iun. UDEȘTI (II). UDEȘTI (II). Numărul mare al familiilor țărănești din Udești, în primii ani ai Bucovinei istorice, se explică prin o masivă colonizare cu emigranți transilvăneni, făcută de Mitropolia Sucevei, din Ardeal sosind și stabilindu-se la Udești plugari din Țigău, Emil Horilcariu,… 26 iun. UDEȘTI (II).
UDEȘTI (I). 25 iun. UDEȘTI (I). UDEȘTI (I). Menționat enigmatic, în 24 septembrie 1468, când Ștefan cel Mare întărea lui Șteful Cernătescul, printre alte sate cumpărate, și „seliștea unde a fost tătarul Petir și Poiana”[1], satul Udești are parte de o atestare mai explicită în 12… 25 iun. UDEȘTI (I).
TORACENI 21 iun. TORACENI TORACENI. Numit și Chiselițeni, satul Toraceni de pe pârâul Putila a fost întemeiat, în 1780, cu câteva din cele 478 familii de huțani care s-au stabilit în zona Putilei. Biserica Sfântului Ioan Botezătorul din Toraceni a fost construită în 1877.… 21 iun. TORACENI
TOPORĂUȚI (II) 20 iun. TOPORĂUȚI (II) TOPORĂUȚI (II). Până în 13 mai 1733, satul Toporăuți se mai populase cât de cât, iar Constantin Nicolai Vodă poruncea starețului din Cernăuți să nu-i supere pe oamenii străini din Toporăuți, „satul așezat cu rupta la vistierie… nici cu coasa,… 20 iun. TOPORĂUȚI (II)
TOLVA (II). 16 iun. TOLVA (II). TOLVA (II). Pentru că Vornicenii rămăseseră, încă de la 1742, când se afla sub stăpânirea mănăstirii slatina, o seliște pustie, austriecii au înființat, pe vatra vechii Tulova, în 1783, satul Ioseffalva, numit de români Tolva. Recensământul lui Rumeanțev, din 1772-1773,… 16 iun. TOLVA (II).
TOLVA 15 iun. TOLVA TOLVA. Numele vechi al Vornicenilor, Tulova (mai recent, Tolva), în care personaje importante ale istoriei Moldovei, precum Drăgoi, vornic de Tulova, și Oană, vornic de Tulova, sugerează existența unei vechi cetăți, poate că doar din pământ și întărituri de lemn,… 15 iun. TOLVA
TODIREȘTI (II). 14 iun. TODIREȘTI (II). TODIREȘTI (II). Consignațiunile lui Enzemberg, din 27 ianuarie 1778, înregistrează, în Todirești, următoarele familii de emigranți ardeleni: Petru Ursu (Dicea, 1760), Constantin Luca (Blăjeni, 1753), Miron Fermă (Bârgău, 1762).Marin Bulcă (Blăjeni, 1760), Marcoli Bulcă (Ilva Mică, 1760), Iacob Cioban (Budac,… 14 iun. TODIREȘTI (II).
TODIREȘTI (I) 13 iun. TODIREȘTI (I) TODIREȘTI (I). Fără îndoială că istoria străveche și uitată dincolo de hotarele temporare ale atestării documentare a satului Todirești cuprinde și un moș-strămoș Toader sau Toder, poate și ctitor de biserică, pe care să o fi închinat, spre ascultare, mănăstirii… 13 iun. TODIREȘTI (I)
TIȘĂUȚI (II) 11 iun. TIȘĂUȚI (II) TIȘĂUȚI (II). Recensământul lui Rumeanțev, din 1772-1773, înregistrează la Teșăuți, în Ocolul Mijlocului, fără alte precizări, „44 – toată suma caselor”, însemnând 10 slugi ale stolnicului Ianachi CANTA, 2 popi, 2 țigani, 7 femei sărace și 23 birnici. În 1774.… 11 iun. TIȘĂUȚI (II)
TIȘĂUȚI (I) 6 iun. TIȘĂUȚI (I) TIȘĂUȚI (I). În 10 aprilie 1430, Alexandru cel Bun întărea lui Vlad Aldiș, printre alte sate, „și ocolul Tisăcești, unde au fost Toader Negruț, Tisăceștii fiind, conform DRH (vol. I., p. 145), Tișăuții. În 14 august 1432, Iliaș Vodă dăruia… 6 iun. TIȘĂUȚI (I)
TEREBLECEA (III). 4 iun. TEREBLECEA (III). TEREBLECEA (III). Biserica ortodoxă a Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril din Tereblecea, a fost construită, pe locul vechii bisericuțe a mănăstirii Putna, aflată sub patronaj imperial, între anii 1883-1886. În 1843, bisericuța veche avea 1.421 enoriași, paroh fiind Filip Ieremievici.… 4 iun. TEREBLECEA (III).
TEREBLECEA (II). 2 iun. TEREBLECEA (II). TEREBLECEA (II). Recensământul lui Rumeanțev[1], din 1772-1773, înregistrează la Tereblecea-ungureni, în Ocolul Berhometelor, fără alte precizări, „31 – toată suma caselor”, însemnând 1 femeie săracă și 30 birnici, iar în Tereblecea-moldoveni, „5 toată suma caselor”, însemnând tot atâția birnici. În… 2 iun. TEREBLECEA (II).
