Rotarienii, între bal și stadion

Balul vienez organizat vineri seară în premieră la Suceava a avut de toate. Din păcate, a avut și un moment care a cadrat mai puțin cu tonul sobru și elegant al manifestării. Actorii, cu ghilimelele de rigoare, nu au fost ospătarii sau portarii, ci reprezentanții unui club care se dorește elitist.
Conștient că nu voi fi pe placul celor de la Rotary Suceava Bucovina, am să-mi permit să le ofer o bilă neagră. Faptul că au dat curs în număr destul de mare la un eveniment caritabil, să nu uităm că și prin sprijinul membrilor Rotary s-au strâns în jur de 100.000 de lei pentru copiii de la Așezământul „Sfântul Ierarh Leontie” din Rădăuți, nu poate fi decât lăudabil, iar pe această cale le doresc să fie alături de cât mai mulți oameni în suferință.
Momentul care i-a depărtat de valsurile și operele nemuritoare ale marilor clasici, Johann Strauss sau Wolfgang Amadeus Mozart, ca să amintesc doar două nume intrate în legendă, și i-a apropiat de ceea ce se întâmplă, de obicei, în tribunele unui stadion de fotbal sau într-o sală de sport, a fost acela când în fața invitaților a vorbit Adriana Zgăbei, președintele din acest an al Rotary Suceava Bucovina. A fost un discurs normal, firesc și în ton cu ceea ce s-a dorit de la eveniment. Numai că, la final, membrii și poate simpatizanții Rotary au găsit de cuviință să se ridice în picioare și să aplaude într-un mod furtunos, care a atras toate privirile celor din sală. Poate că chiar asta au dorit. Să fie cât mai vizibili, deși scopul, repet unul foarte nobil, era acela de a ajuta copiii defavorizați de soartă. Iar pentru un eveniment la care s-a pus preț nu doar pe ținută, ci și pe discreție și eleganță, o astfel de „galerie” nu-și avea locul și nici rostul.
Eu cred că simplele aplauze care au urmat cuvintelor rostite de antevorbitori sau momentelor de muzică și dans ar fi fost mult mai potrivite. E o opinie pe care mi-o asum în totalitate, și nu cred că sunt singurul care a simțit că a ieși în evidență nu este neapărat și o notă de premiant.