La Biblioteca din comuna Verești – Suceava a avut loc ieri, 4 iulie, lansarea volumului „Romii. Povești de viață”, eveniment organizat de Fundația Soros România.
Cartea descrie, în prima parte, obiceiurile și modul de viață al romilor din patru comunități diferite: ursarii din Bălțești (Prahova), căldărarii din Verești (Suceava) și comunitățile mixte din Geoagiu (Hunedoara) și Mimiu (Prahova). În partea a doua a cărții sunt prezentate mai multe povești „de succes” ale unor reprezentanți ai comunității rome.
Căldărarii din Verești se disting, de pildă, prin „autoizolarea aproape perfectă de alte comunități”, sunt de părere autorii cărții, Mălina Voicu și Claudiu D. Tufiș.
Convertirea la o altă religie „Strategia de viață predominantă în interiorul acestei comunități stă sub semnul conformismului: învățarea meseriei tradiționale, căsătoria timpurie, păstrarea limbii romani. Se observă însă, în ultimii ani, și o serie de schimbări, cea mai importantă: convertirea la religia penticostală, determinând și altele, precum valorizarea educației (fie și numai pentru a citi textele religioase) sau micșorarea inegalității de gen (femeile capătă o serie de drepturi de care nu beneficiau înainte)”, reiese din studiul realizat de cei doi autori.
Volumul „Romii. Povești de viață” a fost realizat sub egida Deceniului de Incluziune a Romilor 2005 – 2015, inițiativă susținută de Open Society Institute și Banca Mondială, într-un efort internațional fără precedent de a combate discriminarea și de a asigura accesul egal al romilor la educație, locuințe, locuri de muncă și îngrijire medicală.
Modalități de a câștiga bani „Un om fără școală e ca și cum ar fi un copil fără mamă sau o farfurie de ciorbă fără lingură”, declară un tânăr rom de 25 de ani din Bălțești, județul Prahova, în volumul „Romii. Povești de viață”.
Lansarea cărții a fost urmată de o scurtă dezbatere privind încercările locuitorilor romi din comunele sucevene Verești și Pătrăuți de a rezolva problemele de viață cu care se confruntă: condiții improprii de locuit, servicii publice de calitate scăzută, lipsa oportunităților de muncă.
O altă problemă ridicată în cadrul dezbaterii de la Verești au fost modalitățile tradiționale de câștigare a traiului zilnic (comunitatea romă din zonă este una tradițională, de căldărari, specializați în prelucrarea metalelor, producând acum sobe, tablă pentru acoperiș) și ideea lor de a se reorienta spre producția de obiecte din fier forjat, mult mai căutate.
La eveniment au participat locuitori ai comunelor Verești și Pătrăuți, reprezentanți ai autorităților locale.
