Romii care au pichetat, miercuri, Palatul Cotoceni au încheiat protestul, după ce reprezentanții lor au depus un memoriu la Președinție, cerând sprijin pentru eliminarea condițiilor restrictive din legea electorală, pentru ca toate organizațiile minorităților să se poată implica în viața politică.
Protestatarii au scandat „Băsescu, ajută-ne”, „Vrem alegeri libere” și au avut bannere pe care scria „Democrație și pentru romi”, „Vrem pluralism politic”, „Puneți stop monopolului politic”.
Pichetul de la Palatul Cotroceni a avut loc după cel de la sediul Guvernului, încheiat în jurul orei 14.00, fără incidente.
O delegație a protestatarilor a depus la Președinție un memoriu prin care solicită corectarea de urgență condițiilor restrictive din legea electorală, astfel încât toate organizațiile reprezentative ale minorităților naționale să se poată implica în viața politică a țării.
În document se solicită și „abordarea cu seriozitate a problematicii romilor, nu doar cu ocazia vizitelor oficialilor europeni la București, prin politici publice structurate, proiectate pe termen mediu și lung în domeniile prioritare adoptate la nivel european: educație, locuri de muncă, locuire, sănătate și garantarea drepturilor cetățenești”.
Romii au protestat mai bine de o oră și în fața sediului Guvernului, spunând că sunt nemulțumiți că demnitari francezi vin în România pentru a le cunoaște problemele, iar Guvernul doar „se face că înțelege”, realitatea fiind că, din cauza problemelor, ei au ajuns o comunitate care se plimbă peste tot în lume.
Protestul din fața Palatului Victoria are „legătură directă” cu vizita la București a miniștrilor francezi de Interne, Manuel Valls, și pentru Afaceri Europene, Bernard Cazeneuve, și este îndreptat spre Executiv, dar vizează și organizațiile care îi reprezintă pe romi în Parlament și Guvern, Partida Romilor și, respectiv, Agenția Națională pentru Romi (ANR), au spus reprezentanți ai Alianței Civice Democrate a Romilor (ACDR), organizatorul manifestației.
Președintele ACDR, Marian Daragiu, a declarat că oamenii au ieșit în stradă pentru a cere Executivului să înceapă să gândească politici publice adaptate „unor condiții nenorocite”. Daragiu a mai spus că romii au nemulțumiri legate de faptul că, în România ultimilor 20 de ani, ei au fost folosiți doar ca menvră electorală și niciodată nu au fost tratați ca o problemă reală.
„Această poveste frumoasă cu francezii care vin să atragă atenția și Guvernul României care se face că a înțeles trebuie să înceteze. Nu poți să te aștepți la efecte pozitive atâta timp cât cauzele sunt ascunse sub preș”, a spus președintele ACDR.
Acesta a precizat că realitatea constă în lipsa locurilor de muncă și a locuințelor pentru populația romă, în imposibilitatea de a-și trimite copiii la școală, și din cauza acestui lucru romii au ajuns o comunitate care se plimbă peste tot în lume, arătând Europei o pată pe care autoritățilea române o cunosc.
„Nu trebuie să vină oficialii francezi să ne spună că avem o problemă, ei trebuie să răspundă prin măsuri adecvate, iar noi așteptăm mai ales ca Guvernul României să ia măsuri aici”, a mai declarat Daragiu.
„Ne dorim ca romii, în cinci-zece ani, să se transforme în oameni care pot contribui la bugetul de stat. Ne dorim să fim parte a procesului democratic în luarea deciziilor. E un semnal de alarmă dat Guvernului României”, a mai spus Daragiu, explicând că Legea partidelor politice și Legea electorală stabilesc că orice organizație a unei minorități, alta decât cea din Parlament, trebuie să obțină statut de utilitate publică.
El a precizat că ACDR a solicitat obținerea statutului de utilitate publică, însă Guvernul a respins acest lucru, precizând că Agenția Națională pentru Romi a dat aviz negativ.
Ministrul francez de Interne, Manuel Valls, și ministrul-delegat pentru Afaceri Europene, Bernard Cazeneuve, vor avea, miercuri, la București, întâlniri cu președintele Traian Băsescu, premierul Victor Ponta, ministrii Muncii și de Interne, Mariana Câmpeanu și Mircea Dușa.
Reprezentanții Ministerului Muncii și ai Ministerul Administrației și Internelor vor semna, la Palatul Victoria, un acord-cadru cu cei ai Oficiului Francez pentru Imigrație și Integrare (OFII), pentru instituirea, cu titlu experimental, a unui sprijin pentru reinserția familiilor de romi revenite din Franța.
Cei doi miniștri francezi ai noului Guvern socialist au venit în România pentru a încerca să trateze în mod direct problema romilor, relansată în această vară în Franța prin evacuarea taberelor, urmată de expulzări.
Comunitatea de romi în Franța este estimată la aproximativ 15.000 de persoane. Manuel Valls a recunoscut că dacă mii (de romi) au părăsit teritoriul francez de la instalarea la putere în mai 2012 a Guvernului socialist sunt „și alții care au sosit”.
Marți, acesta a declarat că Franța „nu poate primi toată mizeria lumii și a Europei”, el spunând că, înainte de sfârșitul lunii septembrie, 7.000 de români sau bulgari vor fi repatriați prin sistemul de ajutor pentru reîntoarcere.
În această vară, mai multe tabere de romi au fost evacuate de către poliție, suscitând un disconfort în cadrul taberei de stânga și protestul unor asociații, în timp ce politica de expulzări colective în perioada lui Nicolas Sarzkozy a provocat critici aspre din partea Comisiei Europene.
La sfârșitul lui august, Manuel Valls a anunțat, referitor la România și Bulgaria, că vrea „să înțeleagă de ce nu se desfășoară politici de inserție puternice”. Anterior, el a acuzat „țările de origine” că implimentează „politici care discrimnează de decenii aceste populații”, confruntate cu sărăcia, șomajul și analfabetismul.
