Românul, de 22 de ani, din Craiova, a pledat, marți, vinovat față de acuzațiile procurorilor americani, potrivit cărora acesta făcea parte dintr-o rețea mondială, care se ocupa cu furtul datelor persoanele ale utilizatorilor de internet, relatează Boston Herald.
Craioveanul Ovidiu-Ionuț Nicola-Roman a pledat, marți, vinovat față de acuzația de conspirație la fraudă, în Curtea Districturală Bridgeport, din Statele Unite ale Americii.
El este unul dintre cele 38 de persoane, acuzate de conducerea unei rețele mondiale care se ocupa cu furtul de informații personale. Autoritățile spun că membrii rețelei furau nume, numere sociale și informații legate de cărțile de credit ale unor utilizatori de internet.
Potrivit procurorilor, Nicola-Roman este responsabil pentru furtul a peste 400.000 de dolari.
Procurorul general adjunct al SUA, Mark Filip, anunțase în 19 mai, la București, că 38 de persoane, printre care români, având legături cu crima organizată internațională, au fost puse sub acuzare în două cazuri separate de fraudă computerizata și fraudă cu cărți de credit.
În cadrul unei întâlniri cu procurorul general al României, Codruța Kovesi, Mark Filip – însoțit de procurorul american pentru Districtul California, Thomas P. O’Brien și procurorul interimar al SUA pentru districtul Connecticut, Nora R. Dannehy – a prezentat respectivele cazuri de fraudă.
Oficialul american a pledat pentru „cooperarea extinsă și continuă” între România și SUA, pentru rezolvarea acestor tipuri de infracțiuni la nivel internațional.
„Infractorii care exploatează puterea și facilitățile oferite de internet nu recunosc granițele naționale. Prin urmare, eforturile noastre de a preveni atacurile acestora nu se pot opri la granițe. Prin cooperare cu partenerii noștri internaționali putem zădărnici și desființa astfel de practici, așa cum am reușit astăzi, prin aceste puneri sub acuzare și arestări”, a susținut Filip. Un juriu federal din Los Angeles a pus sub acuzare 33 de persoane într-un dosar, pentru 65 de capete de acuzare în legătură cu presupusa lor participare într-o schemă internațională de extorcare prin internet, prin care au fost fraudate mii de persoane și sute de instituții financiare. Șapte dintre acestea sunt acuzate în districtul Connecticut pentru rolurile avute in „mașinațiunea phishing” de pe internet, două fiind puse deja sub acuzare într-un caz înregistrat în Los Angeles.
Astfel, autoriățile americane au emis nouă mandate de arestare în zona Los Angeles, iar cele române au făcut o serie de percheziții în județele Dolj și Buzău.
„Așa cum e descris în dosarul de punere sub acuzare și în alte documente emise, o schema de tip «phishing» folosește internetul având ca țintă un număr mare de persoane naive, folosind frauda și înșelăciunea pentru a obține informații personale și financiare private, cum ar fi nume, adrese, numere de cont bancar, numere de carduri de credit și numere de identificare personală. Schemele de «phishing» funcționează deseori prin trimiterea unui număr mare de e-mailuri contrafăcute, care sunt făcute să pară ca venind din partea unor bănci, instituții financiare și alte companii reale”, explica Filip.
Autoritățile judiciare aratau că dosarul de punere sub acuzare din Los Angeles presupune o conspirație prin care a fost încalcat Actul RICO, referitor la „conspirație în conexiune cu dispozitive de acces, producerea, folosirea și traficarea de dispozitive de acces contrafăcute; fraudă bancară; furt de identitate cu circumstanțe agravante; acces neautorizat într-un computer protejat; posesie de echipamente de creare de astfel de dispozitive și fals.
Potrivit acuzațiilor, membrii din România ai rețelei au obținut mii de numere de cont ale unor carduri de credit și debit și informațiile personale adiacente prin «phishing», cu mai mult de 1,3 milioane de e-mailuri spam trimise în cadrul unui singur astfel de atac.
„Odată direcționate spre o adresă de internet falsă, victimele erau apoi îndrumate spre alte site-uri pentru a-și da datele de acces și informațiile personale. «Furnizorii» români colectau informațiile victimelor și trimiteau datele spre o «casierie» localizată în SUA, prin mesaje «chat». Încasatorii de pe teritoriul Statelor Unite foloseau dispozitive de codificare pentru a înregistra informațiile obținute fraudulos pe benzile magnetice ale unor carduri de credit și debit și alte carduri similare, cum ar fi cheile-card de hotel. Încasatorii trimiteau apoi «premergatori» pentru a testa cardurile false prin verificarea soldurilor de cont sau extragerea de mici sume de bani de la bancomat. Cardurile care erau testate cu succes, numite carduri «solvabile», erau folosite pentru extragerea de bani de la bancomate sau la ghișeele unde încasatorii verificaseră că permit cele mai mari limite de retragere. Un procent al veniturilor era apoi transferat electronic furnizorului care făcuse rost de informațiile privitoare la dispozitivele de acces”, susțin anchetatorii.
Cei acuzați au operat din locații din Statele Unite, Canada, Pakistan, Portugalia și Romania.
„Nga Ngo, Thai Hoang Nguyen, Loi Tan Dang and Dung Phan sunt rezidenți permanenți în Vietnam. Hiep Thanh Tran din Vietnam este rezident permanent în SUA. Caroline Tath este rezident legal permanent în Cambodgia. Hassan Parvez este cetățean al Pakistanului. Rolando Soriano este cetățean mexican și este în prezent acuzat în Los Angeles pentru intrare ilegală pe teritoriul SUA, urmată de deportare. Ovidiu-Ionuț Nicola-Roman; Petru Bogdan Belbița; Ștefan Sorin Ilinca; Sorin Alin Panait; Costel Bulugea; Nicolae Dragoș Draghici; Florin Georgel Spiru; Marian Daniel Ciulean; Irinel Nicușor Stancu; Didi Gabriel Constantin; Mihai Draghici; Marius Sorin Tomescu; Lucian Zamfirache; Laurențiu Cristian Buscă; Dan Ionescu; Marius Lnu; Alex Gabriel Pavalescu și Andreea Nicoleta Stancuța sunt cetățeni români. Se crede că alți patru cetățeni cunoscuți doar prin porecle, „Cryptmaster”; «PaulXSS»; «euro_pin_atm», «SeleQtor» sunt cetățeni români”, precizau autoritățile judiciare americane, în cererea de comisie rogatorie către Ministerul Public.
Seuong Wook Lee, încasator în rețea, a pledat vinovat în 15 mai, la Tribunalul Districtual din Los Angeles, la acuzațiile de conspirație de fraudă, fraudă bancară, fraudă cu dispozitive de acces și acces neautorizat asupra unui computer protejat.
Într-o parte conexă a cazului, șapte cetățeni romani au fost puși sub acuzare de un mare juriu federal din New Haven-Connecticut, în 18 ianuarie 2007, fapt dat publicității în 16 mai, în legătură cu o schemă de «phishing» pe internet.
Punerea sub acuzare se referă la presupusa conspirație pentru comiterea de fraudă în conexiune cu dispozitive de acces, conspirație pentru a comite fraudă bancară și furt de identitate cu circumstanțe agravante. Investigația în districtul Connecticut a rezultat dintr-o plângere a unui cetățean privind un e-mail fraudulos care apărea ca venind din partea People’s Bank din Connecticut. De fapt, e-mailul direcționa victimele spre un computer din Minnesota care fusese compromis sau atacat electronic și folosit pentru a fi gazda pentru un site de internet contrafăcut ca să semene cu cel al People’s Bank. În timpul investigațiilor, s-a stabilit că indivizii erau implicați în scheme similare de phising împotriva altor institutii financiare și companii, inclusiv Citibank, Capital One, JPMOrgan Chase&Co, Comerica Bnk, Wells Fargo& Co, eBay si PayPal, explică sursele citate.
Persoanele acuzate în districtul Connecticut sunt: Ciprian Dumitru Tudor, Ovidiu-Ionuț Nicola Roman, Mihai Cristian Dumitru și Petru Bogdan Belbiță, toți craioveni și Radu Mihai Dobrică, Cornel Ionuț Tonița și Cristian Navodaru, toți din Galați.
Nicola Roman a fost localizat în Bulgaria și arestat in baza unui mandat Interpol în 6 iunie 2007. El a fost extradat către SUA în 8 noiembrie 2007. Nicola Roman, alături de Belbiță, este pus sub acuzare în cazul din Los Angeles.
„Dacă va fi condamnat, fiecare individ din cazul din Districtul Connecticut poate primi un termen maxim de cinci ani de închisoare pentru fiecare capăt de acuzare și un termen obligatoriu de doi ani de închisoare pentru acuzația de furt de identitate cu circumstanțe agravante. În plus, fiecare individ poate primi un maxim de amendă de 250.000 de dolari pentru fiecare capăt de acuzare sau de două ori veniturile rezultate din infracțiunea comisă, în funcție de sumă. Acuzații pot primi, de asemenea, o sentință de maxim trei ani de închisoare cu eliberare sub supraveghere pentru fiecare acuzație”, mai spuneau sursele citate.
