Românii sunt dezinteresați în număr tot mai mare de locurile de muncă stabile

Tot mai mulți români refuză locurile de muncă stabile, cu program fix, angajatorii și organizațiile nonguvernamentale care activează în domeniu considerând că se produc schimbări culturale și astfel unele locuri de muncă sunt refuzate pentru că sunt considerate degradante.
Fundația Parada/Apel a anunțat, ieri, încheierea programului Phare, „Apel pentru integrarea activă a șomerilor pe piața muncii”.
Vicepreședintele fundației, Francesco Alosio, a precizat că în ultimul an și jumătate specialiștii în resurse umane, precum și cei din ong-urile de profil se confruntă cu un fenomen mai puțin obișnuit pentru piața muncii din România, respectiv cu o ofertă foarte mare de locuri de muncă din partea angajatorilor și cu tot mai puține persoane dispuse să se angajeze.
„Ne confruntăm cu o lipsă permanentă de forță de muncă pe piața din România. De multe ori, persoane recomandate pentru un post refuză să se angajeze”, a declarat Francesco Alosio.
Această problemă, recent apărută, a fost confirmată și de reprezentanta unei companii multinaționale care activează în România, Milene Ardito. În opinia ei, pe lângă lipsa de interes, românii dau dovadă și de neseriozitate prin faptul că aplică pentru un post și atunci când sunt invitați la interviu nu se mai prezintă.
Astfel, din cele aproximativ 180 de persoane convocate pentru un interviu de la începutul anului, doar 90 s-au prezentat, despre ceilalți neștiindu-se nimic întrucât nu au anunțat în niciun fel că nu ar mai fi interesați de postul respectiv.
„Din 90 de persoane care s-au prezentat la interviu, 36 au fost reținute pentru un al doilea interviu, însă doar 18 s-au mai prezentat la el. În fine, șase au fost angajați, iar unii nu s-au mai prezentat în prima zi de muncă și nici nu au putut fi contactați pentru că aveau telefoanele închise”, a declarat Milene Ardito.
Printre explicațiile pe care le au specialiștii se află faptul că românii preferă să plece în străinătate sperând să obțină locuri de muncă mai bine plătite. De asemenea, faptul că se acordă prea multe ajutoare sociale ar putea fi încă un motiv, întrucât oamenii nu mai sunt stimulați să-și caute un loc de muncă.
În plus, specialiștii nu exclud nici faptul că ar putea să se producă unele schimbări culturale care fac ca anumite ocupații să nu mai fie atrăgătoare, cele mai bune exemple fiind locurile de muncă din construcții sau cele care țin de curățirea străzilor, considerate degradante.
„Simțim și noi că anumite meserii sunt desconsiderate. În ultimele 18 luni s-au schimbat foarte multe lucruri și nu mai înțelegem ce se întâmplă pe piața muncii. Sperăm că e doar o perioadă de tranziție care nu va dura mai mult de un an, un an și jumătate”, a declarat reprezentanta investitorilor străini.
Francesco Alosio a precizat că, deși rata oficială a șomajului este, în București, de 2,5-2,6 la sută, în realitate ea este mult mai mare, nivelul muncii la negru fiind încă destul de mare.
Potrivit vicepreședintelui fundației, din cele 183 de persoane care au beneficiat de sprijin în vederea angajării, prin proiectul Phare, 14-15 la sută dintre ele lucrau la negru și un procent semnificativ a refuzat să se angajeze legal, motivând fie prin faptul că prin munca la ngru și ajutorul social obțin mai mulți bani decât dacă s-ar angaja legal, fie prin faptul că sunt necesare prea multe documente.
„Până acum un an și jumătate aveam foarte multe persoane care vroiau să se angajeze legal, să aibă un statut în societate. Acum oamenii caută un loc de muncă pe perioadă determintă și avem foarte multe cereri venite de la angajatori. Niciodată nu am avut 40-50 de cereri de angajare, de la o singură firmă, cum avem acum”, a precizat Alosio.
O altă problemă de care se plâng angajatorii o reprezintă absolvenții care cer salarii foarte mari deși nu au nici un fel de experiență și, în aceste condiții, angajatorii străini consideră că singura soluție care le-a mai rămas este să recruteze personal din afară.