Românii și grecii sunt cei mai nemulțumiți europeni în privința măsurilor de combatere a sărăciei, peste 90% din participanții din cele două țări la un sondaj Eurobarometru afirmând că nu se face suficient în această privință.
La nivelul Uniunii Europene, media nemulțumiților este de 75%.
Chiar dacă în România și Grecia sunt la egalitate în privința procentajului de persoane care consideră nesatisfăcătoare măsurile luate, România are cel mai scăzut procentaj de persoane mulțumite. Doar 6% dintre cei consultați au considerat că în România „se face suficient în lupta împotriva sărăciei”, potrivit sondajului, în timp ce 3% sunt nehotărâți. În comparație, în Grecia, procentajul mulțumiților este de 9%, iar cel al nehotărâților zero.
În urma României și Greciei se află Letonia, unde 88% din populație este nemulțumită, iar la polul opus Luxemburg și Olanda, cu procentaje de 41%, respectiv 49%.
59% dintre români consideră că UE are un impact pozitiv asupra politicilor de pe piața muncii
Mai mult de jumătate din români, respectiv 59%, consideră că UE are un impact pozitiv asupra politicilor de pe piața muncii, peste media UE de 52%. Totodată, 68% din români apreciază că UE are un impact benefic asupra înființării de locuri de muncă și combaterii șomajului. În UE media este de 55%.
Procentajul românilor încrezători în capacitatea lor de a-și păstra locul de muncă în următoarele luni se situează la 83%, aproape de media europeană de 82%. În timp ce 12% din români nu au încredere în propriile abilități de a-și păstra slujba, la nivel european procentajul este de 15%.
Românii acordă o importanță peste media UE experienței profesionale (61% față de 54% în UE) și nivelului de calificare (62% față de 51%) în privința găsirii unui loc de muncă, dar se situează sub medie la abilitatea de adaptare (23% față de 35%), la cunoașterea calculatorului (15% față de 19%), sau competențe lingvistice (9% față de 17%).
Respondenții din România au o mobilitate mai redusă, raportat la UE, pe piața muncii și preferă ca în cazul concedierii să-și caute același tip de slujbă în aceeași localitate, se arată în studiul Eurobarometru. Astfel, 53% din români ar căuta un loc de muncă similar în orașul în care se află dacă ar fi concediați, față de o medie europeană de 48%. Doar 18% din români, jumătate față de media UE, și-ar căuta același tip de loc de muncă în alt oraș, în timp ce 19%, raportat la 21% în UE, ar viza o slujbă complet diferită în aceeași localitate.
Doar 6% din români ar schimba și tipul de muncă și localitatea, în timp ce în UE procentajul este de aproape dublu, de 11%.
Aproape jumătate din români consideră că prea multe persoane se pensionează prea devreme
Unul din zece români și-ar deschide propria afacere fără angajați, față de 13% la nivel comunitar, în timp ce 3% ar opta pentru o afacere cu angajați, la fel ca în UE.
Aproape jumătate din români, 47%, consideră că prea multe persoane se pensionează prea devreme, aproape de media de 44% a UE. Totodată, 81% dintre respondenții din România sunt de acord cu flexibilizarea contractelor de muncă pentru a încuraja înființarea de noi slujbe, peste media Uniunii de 72%.
Procentajul românilor care au participat la un curs de instruire, sau alt tip de formare profesională, în ultimii doi ani este de 15%, de două ori mai mic decât media UE de 29%. Peste 80% din români au afirmat că nu au participat la astfel de cursuri, în timp ce 2% au spus că nu știu.
Doar 7% din români au beneficiat de astfel de cursuri finanțate de angajatori, comparativ cu 18% în UE, 5% au plătit ei înșiși costurile (6% în UE), iar 3% au urmat un cursuri pentru care costurile au fost suportate de stat (7% în UE).
La sondajul derulat între 24 septembrie și 9 octombrie au participat 26.723 europeni, dintr-o populație totală a UE de 408,8 milioane. În România, sondajul a fost derulat de TNS CSOP între 24 septembrie și 8 octombrie și a vizat 1.045 de persoane.
