Românii preferă mâncărurile autohtone, deși au efecte negative asupra siluetei



Românii preferă mâncărurile autohtone, deși au efecte negative asupra siluetei
Românii preferă mâncărurile autohtone, deși au efecte negative asupra siluetei

Majoritatea românilor recunosc că mâncărurile tradiționale autohtone sunt periculoase pentru siluetă, însă numai unul din zece s-a încumetat în ultimii doi ani să țină o dietă pentru a scăpa de kilogramele în plus, arată un studiu realizat de institutul GfK în rândul europenilor și americanilor.
Potrivit studiului, trei din cinci români susțin că mâncărurile tradiționale amenință cel mai mult silueta, pe locurile următoare clasându-se preparatele ungurești și americane, amintite de 10% dintre conaționali. La polul opus se află mâncărurile tradiționale italiene, urmate de cele nemțești și de cele chinezești.
România se află pe poziția a cincea în topul țărilor cu cele mai grase mâncăruri, fiind precedată de Ungaria, Cehia, Grecia și Statele Unite ale Americii.
În ciuda „amenințării” reprezentate de mâncarea autohtonă, numai 10% dintre românii chestionați au început o dietă în ultimii doi ani și numai o treime dintre ei au reușit să dea jos kilogramele planificate. Tot o treime dintre cei care au început dieta nu s-au bucurat prea mult timp de noua siluetă, ci au pus la loc fie toate kilogramele, fie o parte din acestea.
Studiul relevă faptul că dieta este o metodă de slăbire practicată în special de femeile din mediul urban, indiferent de vârstă. De asemenea, succesul dietei este invers proporțional cu vârsta subiectului, astfel că patru din zece tineri (sub 30 de ani) au slăbit datorită dietei mai mult sau exact cât se așteptau să slăbească, în timp ce doar doi din zece vârstnici (peste 50 de ani) au reușit același lucru.
Românii asezonează mâncărurile tradiționale cu multă apă, patru din cinci declarând că, de cele mai multe ori, beau apă la masa de prânz. Ocazional, apa este înlocuită de bere, vin sau sucuri.
Studiul arată de asemenea că românii beau mai mult sucuri naturale – 18%, decât sucuri acidulate-15%. În plus, unul din cinci bărbați consumă frecvent bere la masa de prânz, în timp ce cei din mediul rural preferă mai degrabă vinul. Băuturile alcoolice tari sunt consumate la masa de prânz de aproximativ 11% dintre cei chestionați. De cealaltă parte, româncele preferă sucurile sau cafeaua.
Dacă în privința sucurilor naturale și carbogazoase România este la aproximativ același nivel de preferință cu țările din centrul și estul Europei și puțin peste nivelul celor din vestul Europei, mult mai bine stăm în ceea ce privește băuturile alcoolice și cafeaua. În privința cafelei – consumată la masa de prânz – doar rușii și cehii se află înaintea românilor. La preferința pentru bere românii sunt surclasați de cehi, suedezi și austrieci, în timp ce la preferința pentru consumul de vin, suntem mult peste media Europei centrale și de est și la același nivel cu Europa vestică.
Românii au reușit să fie lideri la consumul de băuturi spirtoase la masa de prânz și să surclaseze țări precum Bulgaria sau Rusia. România a înregistrat la consumul de băuturi spirtoase șase procente, la o distanță semnificativă de Bulgaria (3%) sau Rusia(2%).
Studiul arată că în România se gătește mai puțin decât în alte țări europene, cu o medie de cinci zile din șapte. Realizatorii studiului consideră că scorul relativ scăzut nu se datorează ieșirilor la restaurant sau mâncărurilor semipreparate, ci faptului că românii gătesc pentru mai multe zile. În aproximativ 43% din gospodării se gătește în fiecare zi, în timp ce gătitul la două zile este practicat în peste o treime din gospodării, în majoritate din mediul urban.
În principal, gătitul cade în responsabilitatea femeilor, mai ales a celor cu vârste cuprinse între 30 și 54 de ani. Doar în 9% dintre gospodăriile din România masa este pregătită de către un bărbat. Situația României este asemănătoare celei din Europa de est și centrală. Țările în care sunt cele mai multe șanse să fie găsiți bărbați cu treabă în bucătărie sunt Danemarca, Anglia, Finlanda, Olanda și Statele Unite, unde în peste un sfert din gospodării bărbații sunt cei care se ocupă preponderent de gătit.
Studiul a fost realizat în 20 de țări, în perioada septembrie-octombrie 2005, în România eșantionul reprezentativ fiind de 1.000 de persoane.