Românii mănâncă la restaurant pentru a fi serviți, pentru a interacționa social și pentru că le place mâncarea pe care o comandă, potrivit rezultatelor celui mai nou studiu despre obiceiurile și experiențele românilor când iau masa în oraș, realizat de Unilever Food Solutions.
Cel mai nou studiu al Unilever Food Solutions despre obiceiurile și experiențele românilor când iau masa în oraș arată care sunt motivele pentru care românii mănâncă în oraș, precum și diferențele dintre atitudinile bărbaților și cele ale femeilor legate de servirea mesei.
Motivele pentru care consumatorii bucureșteni iau masa în oraș sunt numeroase, dar primele trei invocate de aceștia sunt că nu sunt nevoiți să mai gătească, pot interacționa social mult mai ușor și le place mâncarea pe care o comandă.
Studiul Unilever Food Solutions realizat pe consumatorii români vine ca o replică locală la rezultatele a două studii realizate la nivel global de companie, care analizează atitudinea consumatorilor față de conținutul preparatelor din restaurante și față de resturile alimentare aruncate de aceste localuri. Prin aplicarea acestui studiu la nivel local, Unilever Food Solutions România a vrut să surprindă, pe de o parte, obiceiurile și experiențele consumatorilor români când iau masa în oraș – inclusiv preocuparea lor pentru ceea ce conține mâncarea comandată la restaurant – și, pe de altă parte, atitudinea lor față de restaurantele care adoptă practici sustenabile pentru reducerea cantității de deșeuri alimentare produsă zilnic.
Potrivit studiului, bărbații bucureșteni nu invocă printre motivele pentru care preferă să mănânce în oraș lipsa timpului, ci ies să mănânce în oraș pentru că le place mâncarea (16%), pentru că nu sunt nevoiți să gătească (16%), pentru că pot interacționa social (15%) și pentru că se pot bucura de o mare varietate de feluri de mâncare (9%).
În cazul femeilor, ele preferă să mănânce în oraș pentru că nu sunt nevoite să gătească (22%), pentru că pot interacționa social (15%), pentru că le place mâncarea (13%), precum și atmosfera (10%).
În schimb, printre motivele pentru care consumatorilor nu le place să mănânce în oraș se numără calitatea serviciilor, faptul că localurile sunt prea aglomerate și zgomotoase și mâncarea nu este bună/sănătoasă (nu cunosc sursa ingredientelor), precum și faptul că sunt nevoiți să aștepte prea mult pentru mâncarea comandată.
Astfel, conform studiului, mâncatul în oraș este pentru bărbați un proces emoțional – ies în oraș să mănânce pentru că le place mâncarea -, pe când, pentru femei, mâncatul în oraș are mai degrabă un scop funcțional – ele mănâncă în oraș pentru că nu mai vor să petreacă atât de mult timp în bucătărie gătind.
Mâncarea tradițională, în topul preferințelor
Rezultatele studiului arată că cel mai important motiv pentru care consumatorii bucureșteni, bărbați și femei, mănâncă în oraș este acela că reușesc să se întâlnească cu prietenii și cu familia și pentru că se bucură de noi experiențe culinare la fiecare ieșire.
Mâncarea tradițională este pe primul loc în preferințele bucureștenilor (51%), pentru că le place gustul preparatelor tradiționale (38%) și pentru că sunt deja obișnuiți cu ele (22%). Pe locul al doilea în topul preferințelor culinare se află bucătăria italienească (20%), deoarece consumatorilor le plac pastele (34%), dar și pentru că preparatele culinare specifice pot fi gătite repede – nu sunt nevoiți să aștepte atât de mult să le fie servită mâncarea comandată (11%).
În topul preferințelor bucureștenilor se află și bucătăria chinezească (10%), aleasă pentru că preparatele sunt condimentate și diverse. Bucătăria libaneză (6%) și cea arăbească (5%) se află și ele printre primele preferate de consumatorii Capitalei.
Pentru ca experiența gastronomică să fie completă atunci când ies să mănânce în oraș, bucureștenii își doresc ca serviciile și servirea să fie mai bune (21%), chelnerii, mai prietenoși (19%) și prețurile să fie mai mici (12%). De asemenea, consumatorii bucureșteni consideră important să afle informații nutritive despre mâncărurile pe care le comandă – 50% dintre respondenți vor să știe ce conține mâncarea comandată, pentru că sunt interesați să aibă o viață sănătoasă (30%) și pentru că vor să-și păstreze greutatea sub control (27%).
Consumatorii bucureșteni sunt interesați și de măsurile sustenabile pe care le adoptă restaurantele unde mănâncă pentru reciclarea deșeurilor alimentare, după cum arată același studiu.
Potrivit „Raportului Global Bucătării Sustenabile: Cum reducem deșeurile alimentare, al Unilever Food Solutions”, aplicat și local, la nivel global, restaurantele aruncă 3 milioane de tone de deșeuri alimentare, dintre care 1 milion de tone provin doar de la mesele clienților – mâncarea pe care ei o lasă în farfurie. Totodată, occidentalii (consumatorii din țările emergente) sunt preocupați, în proporție de 87%, de modul în care sunt gestionate resturile alimentare din localuri, în timp ce în lumea occidentală 80% dintre respondenți spun că problema este importantă pentru ei.
De asemenea, preocuparea consumatorilor pentru mâncarea aruncată de restaurante se manifestă sub forma disponibilității lor de a plăti mai mult pentru o masă în oraș, în localuri care tratează responsabil această problemă și au adoptat scheme de evacuare și reciclare a deșeurilor alimentare, ce nu dăunează mediului: 70% dintre persoanele intervievate în țările emergente ar plăti mai mult pentru o masă în astfel de localuri, față de 46% dintre persoanele intervievate în țările occidentale.
Potrivit studiului realizat de Unilever Food Solutions în România, consumatorii bucureșteni ar plăti mai mult pentru o masă în oraș dacă ar ști că restaurantul unde mănâncă adoptă practici de reciclare a deșeurilor alimentare.
Astfel, bucureștenii ar plăti mai mult pentru mâncare în restaurantele care limitează cantitatea de deșeuri produsă și impactul negativ al acestora asupra mediului (59% dintre bărbați, 64% dintre femei), pentru mâncarea servită în localurile care folosesc ambalaje și materiale reciclabile (59% dintre bărbați, 64% dintre femei), dar și pentru mâncarea servită în localurile care urmează indicațiile pentru sustenabilitate ale guvernului sau ale ONG-urilor (54% dintre bărbați, 54% dintre femei).
Pentru a încuraja preocuparea consumatorilor pentru cantitatea de reziduuri alimentare aruncate de restaurante, dar și pentru a ajuta la reducerea acestei cantități, Unilever Food Solutions România a distribuit în Centrul vechi al Capitalei, pe 29 septembrie, 5.000 de pungi de hârtie, în cadrul evenimentului „A doggy bag is a goodie bag”, cu mesajul că fiecare dintre noi poate contribui la reducerea cantității de deșeuri aruncate de restaurante cu o pungă, încurajând consumatorii să ia mâncarea rămasă în farfurie, la pachet.
Studiul „Habits and Experiences related to eating out of home” a fost realizat în septembrie, de IMAS, pentru Unilever Food Solutions pe un eșantion reprezentativ la nivelul Bucureștiului pentru populația de 18-64 ani (300 persoane). Au fost intervievate persoane care iau masa în oraș sau își comandă mâncare cel puțin o dată pe săptămână, pentru oricare din cele trei mese principale ale zilei. Aceste persoane se caracterizează printr-un venit pe gospodărie mai ridicat (peste 1.100 lei/lună) și educație medie și înaltă.
Raportul global cu privire la meniuri „Ce conține mâncarea dumneavoastră” și studiul „Bucătării sustenabile: Cum reducem deșeurile alimentare” a fost realizat de BrainJuicer, în parteneriat cu Salt PR, pe baza răspunsurilor oferite de 3.500 de respondenți din șapte țări (SUA, Marea Britanie, China, Germania, Rusia, Brazilia și Turcia).
