Comisia Europeană și-a declinat competența în majoritatea problemelor semnalate în 2011 în petițiile trimise de cetățeni români comisiei de specialitate din Parlamentul European, Executivul UE sugerând acțiuni la nivel național.
Comisia pentru Petiții a PE a avut, până la vacanță, câte o ședință în fiecare lună, de fiecare dată aflându-se pe ordinea de zi cel puțin o petiție adresată de cetățeni români sau reclamând o atitudine neconformă dispozițiilor comunitare din partea autorităților române. Petițiile aflate pe ordinea de zi până la vacanța din luna iulie sunt exclusiv cele care au fost considerate admisibile de către eurodeputați și în legătură cu care aceștia au cerut soluții din partea Comisiei Europene.
Reclamațiile cetățenilor români, făcute publice de Comisia PETI după discutarea lor, au abordat nemulțumiri legate de activitățile bancare, restituirea proprietăților confiscate bisericii, suspiciunile de fraude cu fonduri bancare, lipsa despăgubirilor din partea companiilor de asigurare în urma unor accidente rutiere sau nerecunoașterea unor diplome în alte state ale UE.
Astfel, în prima ședință a Comisiei, din 24 ianuarie, s-a aflat pe ordinea de zi petiția unei românce din Germania, care a reclamat că mama sa, care locuiește în România și care o vizitează anual trebuie să solicite în țară un card de asigurări sociale de sănătate, valabil timp de șase luni, iar pentru obținerea acestuia trebuie să furnizeze o documentație complexă și să călătorească 200 de kilometri. În plus, femeia se plângea de faptul că acest card trebuie solicitat personal și nu poate fi eliberat anticipat, astfel că la un moment dat a fost nevoită să achite personal în Germania cheltuielile medicale pentru mama sa. Ea a solicitat elaborarea unor norme clare și uniforme cu privire la emiterea cardurilor de asigurări sociale de sănătate în întreaga UE, fără să fie necesară furnizarea unei documentații complexe în fiecare an.
Solicitarea a fost considerată admisibilă de către europarlamentari, care au solicitat răspunsul Comisiei Europene. Executivul european a explicat că o persoană asigurată are dreptul de a solicita rambursarea costurilor medicale suportate în străinătate, chiar dacă aceasta nu deține un card european de asigurări sociale de sănătate în momentul primirii îngrijirilor medicale. De asemenea, Comisia a mai spus că, potrivit informațiilor care i-au fost furnizate de autoritățile române, cererea de eliberare a unui astfel de card se poate depune personal, prin poștă sau prin e-mail și, în aceste condiții, nu cunoaște motivele care au stat la baza refuzului de a elibera documentul. „Totuși, Comisia este dispusă să examineze în continuare acest refuz, dacă va primi informații suplimentare din partea petiționarei”, se mai arată în răspunsul transmis de Executivul european.
O altă plângere depusă la Comisia de Petiții și aflată pe ordinea de zi la ședința din luna ianuarie a reclamat problemele în desfășurarea licitațiilor publice, petiția fiind depusă încă din 2009. Europarlamentarii au considerat cererea petiționarului român admisibilă și au solicitat o soluție din partea CE. Comisia a explicat însă că primise deja din 2009 o petiție identică din partea aceleiași persoane. Și, potrivit Comisiei, același reclamant a scris din nou, tot în 2009, transmițând Executivului european că dorește să își retragă plângerea deoarece a realizat că informațiile pe care le menționase în plângerea respectivă nu au putut fi verificate în mod sistematic și că nu intenționa să prejudicieze imaginea societăților și a instituțiilor menționate. În aceste condiții, Comisia a clasat dosarul respectiv.
Tot în ianuarie 2011, Comisia PETI a avut pe ordinea de zi o reclamație privind probleme legate de traiectoria aleasă pentru ocolirea municipiului Caransebeș în cadrul proiectului de reabilitare a drumului național 6 Drobeta Turnu Severin – Lugoj, finanțat din fonduri europene, precum și faptul că despăgubirile acordate de stat în urma exproprierii în interes public sunt derizorii – zece euro pe metru pătrat. Comisia le-a răspuns europarlamentarilor care au considerat plângerea admisibilă că nu poate identifica o încălcare a Directivei EIA în acest caz. De asemenea, în ceea ce privește problema exproprierii proprietăților private și stabilirea recompenselor economice adecvate, CE a arătat că aceste aspecte nu intră sub incidența legislației comunitare, astfel încât Executivul se consideră neabilitat să intervină.
În luna februarie, Comisia pentru Petiții a avut pe ordinea de zi înscrisă petiția arhiepiscopului romano-catolic de Alba Iulia Gyorgy Miklos Jakubinyi. Acesta a transmis încă din 2007 atât PE, cât și CEDO o petiție în care a arătat că în 1949 regimul comunist aflat la putere la acel moment în România a confiscat proprietățile diocezei romano-catolice de Alba Iulia – terenuri și imobile, inclusiv un complex care adăpostește Biblioteca Batthyaneum, institutul și observatorul astronomic. După procese care au durat ani de zile, dioceza a redobândit dreptul de proprietate asupra acestor clădiri, potrivit unei decizii judecătorești a instanței din Alba Iulia. Arhiepiscopul a reclamat însă forurilor europene faptul că Ministerul Culturii a refuzat să facă transferul de proprietate și a cerut intervenția acestora pe lângă autoritățile române pentru remedierea situației. Eurodeputații au socotit petiția ca fiind admisibilă și au cerut informații autorităților române. Acestea au comunicat, printr-o scrisoare datată decembrie 2010 și semnată de ambasadorul Mihnea Motoc, că problema restituirii Bibliotecii Batthyanum va fi repusă pe ordinea de zi a Comisiei Speciale de Retrocedare în luna ianuarie 2011. Răspunsul ambasadorului s-a aflat însă pe ordinea de zi a ședinței din februarie, iar informații despre vreo decizie a Comisiei de Retrocedare din luna ianuarie nu au mai fost disponibile.
Tot în ședința Comisiei din luna februarie s-a dezătut și o petiție a unei românce stabilite în Germania, care a reclamat pierderi la curs la plata pensiei sale din România în țara de rezidență. Comisia a precizat că, „pe baza informațiilor furnizate, nu par să existe probleme legate de aplicarea legislației comunitare privind coordonarea regimurilor de securitate socială în raport cu persoanele și cu membrii familiilor acestora care se deplasează în cadrul UE”.
În luna martie, europarlamentarii au avut pe ordinea de zi două petiții ale cetățenilor români.
Prima dintre ele a fost adresată din anul 2010 de Attila Csegzi și alte 518 persoane care au reclamat faptul că autoritățile locale din Cristești, județul Mureș, nu s-au consultat cu locuitorii înainte de a lua decizia de construcție a unui depozit pentru transferul, selectarea și procesarea deșeurilor. Eurodeputații au declarat petiția admisibilă și din nou, conform procedurii, au solicitat opinia Comisiei. Și în acest caz, răspunsul Comisiei notează în concluzii că formatul unui proiect și alegerea locației rămân responsabilitatea statului membru în cauză și că, din informațiile furnizate de petiționar și de autoritățile române, Executivul european nu este în măsură să identifice o încălcare a dispozițiilor acquis-ului relevant, în special ale Directivei EIM, astfel cum a fost modificată.
Celalaltă petiție i-a aparținut Liudmilei Bedricovshi, care deține cetățenia română, care a reclamat daptul că studiile făcute în R.Moldova și recunoscute în România nu îi sunt recunoscute și în Franța, unde locuiește în prezent. Eurodeputații au admis petiția sa și au cerut clarificări Comisiei Europene, care a precizat că era la curent cu această situație, deoarece fusese sesizat deja de soțul petiționarei. Comisia a explicat că din datele furnizate de soțul persoanei în cauză a rezultat că autoritățile franceze nu au refuzat cererea de recunoaștere, ci au condiționat-o de promovarea unei probe de aptitudini sau de efectuarea unui stagiu de adaptare de doi ani. Comisia le-a transmis europarlamentarilor că soțul petiționarei nu a fost mulțumit de aceste condiții propuse, și în aceste condiții a fost informat că poate face recurs la tribunalul național competent din Franța împotriva măsurilor compensatorii propuse. CE a mai precizat că în opinia sa în acest caz Franța nu a încălcat legislația comunitară.
În luna aprilie, eurodeputații au avut pe ordinea de zi o petiție în care Nicolae Călin Dejeu, de cetățenie română, a reclamat impactul negativ al unui proiect de modernizare a unui drum forestier asupra ecosistemului Văii Șardului. Petiționarul a enumerat în reclamația formulată mai multe plante protejate care ar fi afectate de implementarea acestui proiect și a apreciat că acordarea de finanțare – aproximativ 1,5 milioane de euro – ar intra în contradicție cu obiectivul principal de dezvoltare durabilă al Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). În consecință, el a cerut PE să investigheze situația și să facă demersuri pentru refuzarea finanțării. Eurodeputații au apreciat că cererea este întemeiată și au solicitat intervenția CE. Comisia a răspuns că prelucrarea solicitărilor și selectarea proiectelor pentru sprijin în temeiul măsurilor Programului de Dezvoltare Rurală este responsabilitatea autorității de gestionare din statul membru. „Prin urmare, pe baza informațiilor furnizate în petiție, Comisia îndeamnă petiționarul să își prezinte reclamațiile privind proiectul sus-menționat autorității de gestionare din România”, a răspuns Comisia.
Tot în luna aprilie, eurodeputații au avut pe ordinea de zi o petiție formulată de o persoană H.P., de cetățenie daneză, privind lipsa acordării de despăgubiri în urma unui accident rutier suferit în România. Comisia a precizat că, potrivit legislației UE în materie de asigurări auto, acordarea de despăgubiri pentru victimele terțe ale accidentelor rutiere ar trebui să fie efectuată în timp util, respectiv în termen de trei luni de la data la care a fost prezentată cererea. Comisia adaugă că, „din păcate, acordarea de despăgubiri este condiționată de rezolvarea oricăror probleme restante privind răspunderea și cuantificarea daunelor”. Aceste aspecte particulare sunt responsabilitatea exclusivă a autorităților române, precizează Comisia adăugând că nu are competență în acest caz.
În luna mai, eurodeputații au avut înscrisă pe ordinea de zi petiția unui cetățean român care a cerut informații despre posibilitatea de a obține un credit bancar într-un alt stat membru decât cel de reședință. Comisia a răspuns în acest caz că libera circulație a ofertelor de credite ar trebui, teoretic, să poată avea loc în condiții optime, atât pentru cei care oferă creditele, cât și pentru cei care le solicită, ținând seama în mod adecvat de situațiile specifice din fiecare stat membru. Cu toate acestea, a spus Comisia, atunci când decide acordarea unui credit unui consumator anume, fiecare creditor evaluează, ținând seama de considerentele comerciale, legale și fiscale, riscurile la care ar putea fi expus și costurile care ar putea fi generate. Prin urmare, creditorul are libertatea de decizie asupra încheierii un contract pentru furnizarea unui credit și/sau asupra prețului la care este oferit creditul respectiv.
În luna iunie, eurodeputații au avut pe ordinea de zi o petiție adresată de o persoană de cetățenie germană și resortisant în Germania, care a lucrat în România din 1955 până în 1982. Acesta s-a plâns că autoritățile competente în materie de pensii din România i-au respins cererea repetată de pensie pentru perioada respectivă de încadrare în muncă, pe motiv că autoritățile germane sunt responsabile de caz. CE a precizat că a contactat autoritățile române pentru a clarifica situația. Prin scrisoarea din 29 martie 2011, Casa Națională de Pensii din România a informat că a stabilit dreptul pensionarului la o pensie pentru limită de vârstă în cadrul sistemului public de pensii din România începând cu 8 august 2008 și că pensia românească a petiționarului a fost plătită în contul său din decembrie 2010.
Tot în luna iunie, un cetățean român s-a plâns în legătură cu comportamentul anumitor bănci din Regatul Unit. Eurodeputații au declarat admisibilă la 18 martie această solicitare și au invitat Comisia să furnizeze informații. Comisia a concluzionat, după analizarea acestui caz, că ea poate iniția acțiuni împotriva statelor membre numai în cazul unei transpuneri sau aplicări incorecte a legislației europene. Dar în acest caz, din informațiile disponibile, drepturile și obligațiile stabilite în Directiva 2007/64/CE privind serviciile de plată par să fi fost respectate.
Ultima petiție intrată pe ordinea de zi a Comisiei PETI, luată în discuție în iulie, a fost adresată de Ciprian Dobre, care a semnalat probleme legate de utilizarea și gestionarea de către Guvernul român a unor fonduri alocate prin Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală. Petiționarul a criticat activitatea Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP), care gestionează fondurile alocate României prin Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR). Potrivit petiționarului, după iunie 2009, APDRP ar fi modificat grilele de acordare a punctelor pentru proiecte cu doar o lună înainte de termenul limită de prezentare a acestora, ceea ce a afectat întregul proces. Comisia Europeană a precizat în răspunsul transmis că în cazul României, deși criteriile de selecție sunt prevăzute în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală în sine, Autoritatea de Management este cea care stabilește punctajul aferent criteriilor de selecție și poate decide să-i aducă modificări. Comisia a mai spus că „este la curent cu faptul că s-au operat anumite modificări ale punctajului aferent criteriilor de selecție înainte de lansarea cererii de propuneri și a atras deja atenția Autorității de Management cu privire la necesitatea de a se evita orice modificări de ultim moment, pentru a asigura tratamentul echitabil și egal al tuturor potențialilor beneficiari”.
Comisia de Petiții a PE primește anual sute de sesizări din partea românilor. Potrivit unui raport elaborat de Mairead McGuinness, europarlamentar PPE-DE, referitor la activitățile desfășurate de Comisia pentru petiții a PE în 2008, România se află pe locul trei în ceea ce privește numărul de petiții primite. În primul an după aderarea la UE, respectiv în 2007, românii au trimis 47 de petiții. Un an mai târziu, în 2008, 207 cetățeni români au reclamat nemulțumirile lor aceleiași comisii.
