Românii din străinătate își vor putea exercita dreptul de vot la alegerile parlamentare în 221 de secții de votare, având la dispoziție 1.240.000 de buletine de vot – 620.000 de buletine pentru fiecare dintre cele două Camere ale Parlamentului. Votul în străinătate pentru desemnarea reprezentanților României în Parlamentul European și pentru referendum va începe la ora 7.00, ora locală a fiecărei țări și se va desfășura până la ora 21.00. Astfel, românii din Noua Zeelandă vor fi primii care vor putea vota, la secția deschisă la Wellington. Aceasta, având în vedere decalajul orar, se va deschide, potrivit orei României, sâmbătă, la ora 21.00 și se va închide duminică, la ora 11.00, ora României. Ultimele birouri de vot vor fi deschise la Los Angeles și San Francisco, duminică la ora 17.00, ora României, urnele fiind închise luni, ora 07.00.
Cele mai multe secții de votare vor funcționa în SUA, Spania și Italia. Potrivit MAE, românii din Statele Unite vor avea la dispoziție 30 de secții de votare, cei din Spania vor avea 20, iar în Italia vor fi înființate 19 puncte de vot cu ocazia alegerilor parlamentare.
MAE a creat o rubrică specială pe site-ul său dedicată procedurii de vot pentru alegerile de la 30 noiembrie.
În spațiul UE, românii vor putea vota cu buletin de identitate și un document emis de țara de reședință sau cu pașaport. În afara spațiului UE, românii nu vor putea vota decât cu pașaport. Turiștii și persoanele ale căror acte de identitate sunt expirate nu își vor putea exercita dreptul de vot. De asemenea, nu se va putea vota pe baza titlurilor de călătorie.
Potrivit legii, există patru colegii pentru Camera Deputaților și două pentru Senat, acestea fiind grupate în circumscripția electorală numărul 43.
MAE avertizează că cetățenii români din străinătate își vor putea exercita dreptul de vot la alegerile parlamentare din 30 noiembrie doar dacă dovedesc că au domiciliul sau reședința în țara în care se află, astfel că românii aflați în altă țară ca turiști sau cu afaceri nu pot vota. MAE a postat pe site-ul său, dar și pe site-urile mai multor ambasade, documentele necesare pentru a dovedi domiciliul sau reședința, în funcție de legislația fiecărei țări.
Reședința în străinătate va trebui probată cu ajutorul unor acte doveditoare eliberate de autoritățile din țara în care locuiesc alegătorii români. MAE a dispus deja măsurile necesare pentru ca misiunile diplomatice să identifice documentele necesare pentru fiecare stat în care vor funcționa secții de votare, urmând ca, ulterior finalizării acestei acțiuni, să le aducă la cunoștința publicului în timp util.
În cazul cetățenilor români cu domiciliul în străinătate, este necesar pașaportul simplu valabil cu mențiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate.
În ceea ce-i privește pe cetățenii români cu reședința în străinătate, aceștia au nevoie pentru vot de pașaportul simplu valabil sau, în cazul statelor membre UE, de cartea de identitate valabilă, însoțite de orice alt document emis de autoritățile străine, care dovedește reședința în străinătate.
De asemenea, conform Legii nr. 35/ 2008, nu se va putea vota pe baza actelor temporare de identitate, ceea ce înseamnă că nu se va putea vota pe baza titlului de călătorie. De asemenea, cetățenii români care, în ziua alegerilor, se vor afla în altă țară, în scop turistic sau de afaceri, nu vor putea vota.
Militarii din teatrele de operațiuni nu își vor putea exprima nici ei acest drept la alegerile din 30 noiembrie, deoarece legislația în vigoare prevede că „alegătorii votează numai la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea unde își au domiciliul”. Potrivit Ministerului Apărării, cei 1.762 de militari români care participă la operațiuni internaționale nu vor putea vota la alegerile din 30 noiembrie, din cauza prevederilor legislative actuale privind scrutinul uninominal.
MAE a inițiat, la începutul lunii octombrie, o campanie de informare a cetățenilor români din afara granițelor țării privind noua procedură de votare, aferentă votului uninominal. În acest scop, începând din 2 octombrie, ministerul a inaugurat pe site-ul său secțiunea adresată alegerilor parlamentare, care poate fi accesată pe pagina de internet a MAE, la adresa: http://www.mae.ro/index.php?unde=doc&id=37079 .
În această secțiune pot fi găsite informații referitoare atât la atribuțiile MAE în cadrul alegerilor, precum și informații utile referitoare la activitatea Biroului Electoral de Circumscripție 43, birou creat în premieră și care are ca scop gestionarea alegerilor la nivelul circumscripției electorale pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării.
Românii din străinătate vor avea la dispoziție 221 de secții de votare.
În Colegiul uninominal 1 sunt incluse 27 de state și 101 puncte de votare – Austria (o sectie de votare, la Viena); Belgia (patru sectii de votare dintre care două la Bruxelles și câte una la Liege și Anvers); Bulgaria (o secție de votare la Sofia), Cehia(o secție de votare, la Praga); Cipru (trei secții de votare din care două la Nicosia și una la Limasol); Danemarca (două secții de votare, la Copenhaga și Torring); Elveția (o secție de votare, la Berna); Finlanda (o secție de votare la Helsinki); Franța (cinci secții de votare la Paris, Lyon, Marsilia, Nisa și Strasbourg); Germania ( șase secții de votare dintre care două la Berlin și câte una la Hamburg, Bonn, Munchen, Stuttgart); Grecia (patru secții dintre care două la Atena, una la Salonic și una la Ieraklio); Irlanda (o secție la Dublin); Italia (19 secții de votare dintre care patru la Roma, două la Milano, două la Torino și câte una la Genova, Florența, Treviso, Padova, Trento, Palermo, Cagliari, Napoli, Bologna, Trieste Și Bari); Lituania (o secție de votare la Vilnius) Luxemburg (o secție de votare în Luxemburg), Malta (o secție de votare la Valetta), Marea Britanie (14 secții dintre care cinci la Londra, și câte una la Leeds, Cardiff, Aberdeen, Southampton, Liverpool, Edinburgh, Birmingham, Oxford Și Belfast-Ballymena.); Norvegia (o secție de votare la Oslo); Olanda (două secții de votare la Haga); Polonia (o secție de votare la Varșovia); Portugalia (trei secții de votare la Lisabona, Porto și Algrave); San Marino (o secție de votare la San Marino); Slovacia (o secție de votare la Bratislava); Slovenia ( o secție de votare la Ljubljana); Spania (20 de secții de votare dintre care două la Madrid și câte una la Alcala De Henares, Cosalda, Bilbao, Ciudad Real, Santiago De Compostela, Barcelona, Palma De Mallorca, Zaragoza, Sevilla, Roquetas De Mar, Murcia, Castellon De La Plana Și Alicante, Valencia, Torrejon De Ardoz, Alcazar De San Juan, Malaga Și Tarragona); Suedia (două secții de votare la Stockholm și Goteborg); Ungaria (trei secții de votare la Budapesta, Gyula Și Szeged).
Colegiul uninominal doi cuprinde 29 de state și 41 de secții de votare.
Cele 29 de state sunt: Albania, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Bosnia – Herțegovina, Croația, Filipine, Georgia, India, Indonezia, Japonia, Kazahstan, Macedonia, Malaezia, Muntenegru, Coreea De Sud, Coreea De Nord, R.Moldova, China, Rusia, Serbia, Singapore, Sri Lanka, Thailanda, Turcia, Turkmenistan, Ucraina, Uzbekistan Și Vietnam. Dintre cele 41 de secții d evotare, 4 vor fi la Chișinău, câte trei în Rusia, China, Ucraina și Turcia, două în Serbia și câte o secție în celelalte state.
Colegiul uninominal 3 cuprinde 13 state: Argentina, Australia, Brazilia, Canada, Columbia, Cuba, Mexic, Noua Zeelandă, Statele Unite Ale Americii,Chile, Uruguay și Venezuela.
În colegiul uninominal 3 vor funcționa 48 de puncte de votare, dintre care 30 în SUA( trei la Chicago și câte una în Washington, Atlanta, Hollywood, Dallas, Houston, Norfolk, Cleveland, Larose, Carolina De Nord, New York, Philadelphia, Boston, Bridgeport, Los Angeles, Seattle, Portland, San Francisco, Sacramento, Las Vegas, Phoenix, Salt Lake City , Denver Orange County, Riverside, Detroit, Indianapolis, Mineapolis). În Australia vor fi patru secții de votare, în timp ce în Canada vor fi înființate trei, iar în Chile și Brazilia câte două.
În colegiul uninominal 4 vor fi cuprinse 24 de state: Africa De Sud, Algeria, Angola, Arabia Saudită, Egipt,Emiratele Arabe Unite, Etiopia, Iordania, Irak, Iran, Israel, Kenya, Kuweit, Liban, Libia, Maroc, Nigeria, Pakistan, Qatar, Senegal, Siria, Sudan, Tunisia Și Zimbabwe.
În acest colegiu vor funcționa 20 de secții de votare, dintre care, trei în Israel, trei în Africa de Sud, câte două în EAU și Nigeria și una în fiecare dintre celelalte state.
Șefii misiunilor diplomatice desemnează președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate.
Prin intermediul Ministerului de Externe vor fi distribuite secțiilor de votare din străinătate buletinele de vot, ștampila de control și ștampilele cu mențiunea „VOTAT”, formularele pentru încheierea proceselor-verbale precum și două buletine de vot anulate, câte unul pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului.
De asemenea, tot prin intermediul MAE, birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate vor transmite biroului electoral de circumscripție pentru românii cu domiciliul în afara țării procesele-verbale cuprinzând rezultatele votării, buletinele de vot nule și cele contestate, împreună cu contestațiile depuse și materialele la care acestea se referă, precum și listele electorale utilizate în cadrul secției de votare.
Legea prevede de asemenea că „prin grija MAE vor fi transmise în țară și predate biroului electoral al circumscripției electorale pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării, iar în cazul în care acesta și-a încetat activitatea, Tribunalului București documentele întocmite de birourile electorale ale secțiilor de votare organizate în străinătate”.
AEP va face, la propunerea ministerului, acreditarea reprezentanților presei, radioului și posturilor de televiziune străine, precum și a reprezentanților organizațiilor internaționale cu activitate în domeniul democrației și al drepturilor omului.
Ministerul, împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă, asigură personalul auxiliar la biroul electoral al circumscripției pentru românii cu domiciliul sau reședința în afara țării.
MAE a afișat de asemenea listele candidaților la 21 octombrie, după ce Biroul electoral al circumscripției 43 pentru românii cu domiciliul sau reședința în afara țării a anunțat candidaturile acceptate sau respinse.
Astfel, din partea PNL au fost acceptate, pentru Camera Deputaților, candidaturile lui Daniel Cătălin Zamfir, în Colegiul uninominal 1, Nicolae Dabija, în Colegiul uninominal 2, Ștefan Movilă, în Colegiul uninominal 3, Valeria Mariana Stoica, în Colegiul uninominal 4. Pentru Senat, din partea PNL candidează Petre Roman, în Colegiul uninominal 1 și Luca Raymond, în Colegiul uninominal 2.
Propunerile UDMR acceptate de biroul electoral de circumscripție sunt, pentru Camera Deputaților, cele ale lui Kiss Bela, în Colegiul uninominal 1, Balazs Attila, în Colegiul uninominal 2, Dancs Annamaria, în Colegiul uninominal 3, Koto Iosif, în Colegiul uninominal 4. Pentru Senat candidează Szabo Karoly-Ferenc, în Colegiul uninominal 1 și Karolyi Bela, în Colegiul uninominal 2.
Din partea PRM candidează Viorel Sicoe, propus pentru un mandat de deputat în Colegiul uninominal 4, Ilie Ilașcu, propus pentru un mandat de senator în Colegiul uninominal 1, Petru-Radu Toma, propus pentru Senat în Colegiul uninominal 2.
Biroul electoral a acceptat, din partea PDL, candidaturile lui William Gabriel Brînză, pentru Camera Deputaților, în Colegiul uninominal 1, Eugen Tomac, propus pentru un mandat de deputat, în Colegiul uninominal 2, Mircea Lubanovici, în Colegiul uninominal 3, Herman Berkovits, în colegiul uninominal 4. Pentru Senat, din partea PDL candidează Viorel-Riceard Badea, în Colegiul uninominal 1 și Eugen Chivu, în Colegiul uninominal 2.
Din partea Alianței politice PSD+PC au fost acceptate, pentru Camera Deputaților, candidaturile lui Marian Popescu, în Colegiul uninominal 1, Tudor Panțîru, în Colegiul uninominal 2, Ana Birchall, în Colegiul uninominal 3, Armand Schor, în Colegiul uninominal 4. Marian Dan Mocanu și Viorel Duca vor candida, din partea alianței, pentru Senat, în colegiile 1, respectiv 2.
Din partea PNG-CD, au fost acceptate candidaturile Doinei Rizea, propusă pentru Camera Deputaților în Colegiul uninominal 1, Anatolie Muntean, în Colegiul uninominal 2, Milana Ștefan, în Colegiul uninominal 3, Alexandru-Sorin Nicolescu, în Colegiul uninominal 4. Pentru Senat, PNG-CD i-a propus pe Cristina-Daniela Galeș, în Colegiul uninominal 1 și Sorin-Ioan Udroiu, în Colegiul uninominal 2.
De asemenea, a fost de acceptată o singură candidatură din partea unui independent, cea a lui Constantin-Ciuciu Timoc, pentru un mandat de deputat, în Colegiul uninominal 3.
Totodată, au fost respinse șase candidaturi, dintre care două propuneri ale Alianței electorale – Partidul Verde Ecologist: Curelea Iulian, propus pentru Senat în Colegiul uninominal 1 și Laurențiu Olimpius Fulga, în colegiul uninominal 2 pentru Senat. Din partea Partidului Popular și al Protecției Sociale, a fost respinsă candidatura lui Nicolae Popa, pentru un mandat de deputat în Colegiul uninominal 3.
Au fost de asemenea respinse trei candidaturi din partea Partidului România Mare: Mihăiță Voicu, propus pentru Camera Deputaților în Colegiul uninominal 1, Alina-Diana Nicoară, propusă pentru un mandat de deputat, în Colegiul uninominal 2, Mariana Bădan, propusă pentru Camera Deputaților, în Colegiul uninominal 3.
Circumscripția pentru românii din străinătate include patru colegii uninominale pentru Camera Deputaților și două colegii pentru Senat, delimitate în funcție de zona geografică. Cele două colegii pentru Senat sunt compuse din colegiile pentru Camera Deputaților, suprapuse câte două.
Ministerul de Externe a anunțat că numărul total de buletine de vot stabilit pentru secțiile de vot din străinătate este de 620.000 de buletine pentru Camera Deputaților și același număr de buletine pentru Senat, în total fiind 1.240.000 de buletine de vot peste hotare.
Potrivit MAE, pentru fiecare Cameră, în Colegiul 1 vor fi distribuite 300.000 buletine, în Colegiul 2 au fost repartizate 100.000 buletine, în Colegiul 3 – 120.000 de buletine, iar în Colegiul 4 au fost trimise 100.000 buletine.
Totodată, MAE precizează că a finalizat procesul de expediere a buletinelor de vot către misiunile diplomatice și oficiile consulare românești din străinătate, care, la rândul lor, le vor redistribui tuturor secțiilor de votare deschise în țara de reședință.
