Federația Asociațiilor de Români din Europa (FADERE) a atacat la Tribunalul Suprem legea emisă de Spania prin care a fost restricționat accesul pe piața muncii pentru români, cerând anularea totală sau parțială a restricțiilor și suspendarea măsurii până la pronunțarea unei decizii finale.
Decizia autorităților spaniole de a restricționa accesul pe piața muncii pentru lucrătorii români a fost atacată de FADERE joi, la Tribunalul Suprem. „La această măsură s-au înscris aproape toate asociațiile de români din Spania”, potrivit unui comunicat de presă transmis vineri de FADERE.
În cererea depusă la instanță, FADERE solicită anularea totală sau parțiala a restricțiilor care afectează muncitorii români. De asemenea, FADERE cere suspendarea imediată a restricțiilor până în ziua sentinței.
„Acest timp fără restricții este suficient ca românii deja prezenți în Spania care au avut dreptul la muncă și care pe 22 iulie l-au pierdut să meargă și să se înscrie în registrele oficiilor de muncă”, au spus reprezentanții FADERE.
Aceștia au precizat că toți românii afectați de restricții au rămas în Spania și „lucrează la negru”.
„Această măsură este cel puțin stupidă. La cât de mare este criza financiară din Spania, guvernul își permite să piardă mai mult de 800 de milioane de euro anual, bani pe care ar fi putut să îi câștige de la acești români din dările către stat”, a declarat Daniel Tecu, președinte FADERE.
Executivul de la Madrid a decis, în 22 iulie, impunerea de restricțiile pentru muncitorii români în Spania.
În 11 august, Comisia Europeana (CE) a aprobat solicitarea Spaniei de a restricționa accesul lucrătorilor români pe piața forței de muncă până la data de 31 decembrie 2012. Totuși, Comisia Europeană preciza că nu Madridul, ci Bruxellesul va decide când se va ridica restricția.
Recent, Spania a modificat instrucțiunile de restricționare a pieței muncii pentru lucrătorii români, aducând precizări mult mai clare pentru membrii de familie, care au sesizat zeci de abuzuri făcute de autoritățile spaniole din cauza neînțelegerii unor prevederi.
Noile instrucțiuni de restricționare a pieței muncii obligă oficialii spanioli să le respecte dreptul la muncă și membrilor de familie ai lucrătorilor români, până acum fiind primite zeci de sesizări privind abuzuri, potrivit Ministerului Muncii, Familii și Protecției Social.
„Măsura îi ajută și pe tinerii care de curând au împlinit 18 ani și vor să se angajeze. Asta înseamnă că, dacă unul dintre părinți este angajat sau șomer, toți ceilalți membri ai familiei trebuie protejați. Mai exact, soțul, soția, copiii sub 21 de ani, dar și cei peste 21 de ani aflați în întreținerea cetățeanului român cu liber acces pe piața muncii nu au nevoie de permis de muncă. Acest drept nu se aplică părinților, fraților și nepoților”, a precizat MMFPS.
Aceste restricții temporare au fost autorizate de Comisia Europeană în contextul actual al situației economice din Spania. Țara se confruntă cu perturbări grave ale pieței forței de muncă, caracterizate de nivelul cel mai ridicat al șomajului din UE (21% în iunie 2011, în comparație cu media de 9,4% în UE și de 9,9% în zona euro) și cu o redresare economică lentă (o creștere a PIB-ului în primul trimestru al anului 2011 de doar 0,3% în raport cu trimestrul anterior, față de 0,8% în UE și zona euro pentru aceeași perioadă).
Mai mult, analiza efectuată de Comisie a stabilit că cetățenii români care trăiesc în Spania sunt puternic afectați de șomaj, 30% dintre aceștia fiind șomeri. 191 400 de cetățeni români care au lucrat în Spania au fost șomeri în primul trimestru al anului 2011, acesta fiind numărul de șomeri cel mai ridicat după cel al resortisanților spanioli. Cu trei ani mai înainte, acest număr a fost de numai 80.100.
În aceeași perioadă de timp, numărul angajaților români a scăzut cu aproape 24%. În ciuda unei diminuări a numărului resortisanților români care au venit să lucreze în Spania în ultimii ani, afluxul rămâne la un nivel ridicat, probabil din cauza recesiunii economice. Numărul resortisanților români cu reședința permanentă în Spania a crescut de la 388.000 la 1 ianuarie 2006, la 823.000 la 1 ianuarie 2010.
