Peste 77 la sută dintre români consideră că cele 28 de zile libere acordate într -un an, potrivit legi, sunt insuficiente, și cred că România stă mai prost decât alte țări din Europa la acest capitol, potrivit unui sondaj realizat de eJobs, publicat marți.
Potrivit unei cercetări realizate anul trecut de o companie privată, salariații români sunt, alături de cei olandezi și de cei britanici, europenii cu cele mai puține zile libere, respectiv 28, în timp ce finlandezii au 44 de zile, urmați îndeaproape de Franța și Lituania cu 40 zile libere.
Sondajul realizat de eJobs în perioada 18-25 aprilie, arată că deși 97 la sută dintre respondenți știu că de 1 Mai se sărbătorește Ziua Muncii, doar 56 la sută cunosc istoricul acesteia, iar peste jumătate dintre ei atribuie acestei zile semnificații greșite.
Potrivit sursei citate, 1 Mai a fost declarată Ziua Muncii de către Congresul Internaționalei Socialiste în 1889 în memoria victimelor grevei generale din Chicago, care au militat pentru reducerea normei orare zilnice la 8 ore. Ulterior ideea s-a propagat și Ziua Muncii a fost adoptată de foarte multe țări. În România, precum și în alte state comuniste, fiind astfel transformată într-o sărbătoare de stat însoțită de defilări propagandistice, regimurile comuniste încercând să instrumenteze politic o veche tradiție a mișcării muncitorești internaționale.
În prezent, potrivit sondajului realizat de eJobs, 1 Mai este perceput, de 45 la sută dintre respondenți, doar ca un prilej de a merge în vacanță, la mare, la munte sau la iarbă verde, iar 10,8 la sută dintre ei îl asociază cu sărbătoarea micilor și a berii.
Cercetarea realizată în perioada 18 – 25 aprilie a mai arătat că 56 la sută dintre cei chestionați știu că beneficiază de șapte zile libere aferente sărbătorilor legale (1 și 2 ianuarie, 1 mai, 1 decembrie) și religioase (prima zi de Paști, prima și a doua zi de Crăciun) și doar puțin peste jumătate sunt informați că, în calitate de salariați, au dreptul la minimum 28 de zile din care 21 sunt concediu de odihnă.
La sondaj au răspuns în mod voluntar peste 3.500 de români, reprezentanți ai populației active, dintre care 67,7 sută sunt bărbați și 32 la sută femei.
